C a p i t o l u l n o u ă s p r e z e c e. T. R. Malthus |
7 |
1. Confundarea de către Malthus a categoriilor marfă și capital |
7 |
2. Concepția vulgară a lui Malthus asupra plusvalorii |
12 |
3. Trăsături comune ale malthusienilor și ricardienilor īn poziția față de clasa muncitoare |
16 |
4. Interpretarea unilaterală de către Malthus a teoriei valorii a lui Smith. Folosirea de către Malthus a tezelor eronate ale lui
Smith īn polemica cu Ricardo |
17 |
5. Interpretarea dată de Malthus tezei smithiene a valorii invariabile a muncii |
21 |
6. Folosirea de către Malthus a tezelor ricardiene cu privire la modificarea legii valorii īn combaterea teoriei valorii bazate pe muncă |
23 |
7. Definiția vulgară a valorii dată de Malthus. Concepția sa despre profit ca adaos la preț. Combaterea concepției lui
Ricardo asupra salariului relativ |
26 |
8. Malthus despre munca productivă și acumulare |
30 |
a) Muncă productivă și muncă neproductivă |
30 |
b) Acumulare |
30 |
9. Capitalul constant și capitalul variabil īn concepția lui Malthus |
31 |
10. Teoria malthusiană a valorii |
34 |
11. Supraproducție. „Consumatori neproductivi etc.“ |
36 |
12. Esența socială a polemicii lui Malthus cu Ricardo. Denaturarea de către Malthus a concepțiilor lui Sismondi cu privire la
contradicțiile producției burgheze |
48 |
13. Critica făcută de ricardieni concepțiilor lui Malthus despre „consumatorii
neproductivi“ |
57 |
14. Caracterul apologetic și de plagiat al scrierilor lui
Malthus |
59 |
15. Principiile lui Malthus expuse īn scrierea anonimă „Outlines of Political Economy...“ |
61 |
|
|
C a p i t o l u l d o u ă z e c i. Destrămarea școlii ricardiene |
67 |
1. R. Torrens |
67 |
a) Smith și Ricardo despre raportul dintre rata medie
a profitului și legea valorii |
67 |
b) Confuzia pe care o face Torrens la determinarea
„valorii muncii“ și a sursei profitului |
70 |
c) Torrens și conceptul de cheltuieli de producție |
78 |
2. James Mill |
84 |
a) Confundarea plusvalorii cu profitul |
85 |
b) Īncercările sterile ale lui Mill
de a pune de acord schimbul dintre capital și muncă cu legea valorii |
89 |
c) Neīnțelegerea de către Mill a rolului regulator al
profitului industrial |
100 |
d) Cerere, ofertă, supraproducție |
102 |
e) Prévost. [Respingerea unor concluzii ale lui Ricardo și James Mill.
īncercări de a demonstra că o mișcare permanentă a profitului nu este inevitabilă] |
106 |
3. Scrieri polemice |
112 |
a) „Observations on certain Verbal Disputes...“.
Scepticism īn economia politică |
112 |
b) „An Inquiry into tose Principles...“. Neīnțelegerea
contradicțiilor producției capitaliste care provoacă crizele |
120 |
c) Thomas de Quincey. Incapacitatea de a depăși neajunsurile punctului de vedere ricardian |
128 |
d) Samuel Bailey |
130 |
α) Relativism superficial īn „Observations on certam Verbal Disputes...“ și la Bailey
īn definiția valorii. Respingerea teoriei valorii bazate pe muncă |
130 |
β) Confuzie la Bailey īn determinarea „valorii muncii“ și a profitului. Confundarea
măsurii imanente a valorii cu expresia valoare-marfă sau valoare-bani |
156 |
γ) Confuzia pe care o face Bailey īntre valoare și profit |
171 |
4. McCulloch |
181 |
a) Vulgarizarea și destrămarea totală a sistemului ricardian,
sub aparența aplicării lui consecvente. Apologetica cinică a
producției capitaliste. Eclectism lipsit de scrupule |
181 |
b) Denaturarea conceptului de valoare prin extinderea lui asupra
proceselor din natură. Identificarea valorii de schimb cu
valoarea de īntrebuințare |
191 |
5. Wakefield. Obiecții la teoria lui Ricardo cu privire
la valoarea muncii și la renta funciară |
203 |
6. Stirling. Explicarea profitului prin cerere și ofertă |
204 |
7. John Stuart Mill |
206 |
a) Confundarea ratei plusvalorii cu rata profitului. Elemente ale concepției despre „profit upon alienation“.
Concepții confuze despre „profiturile avansate“ |
206 |
b) Aparenta variație a ratei profitului atunci cīnd
capitalistul produce singur capitalul constant necesar |
229 |
c) Despre influența pe care o are modificarea valorii capitalului constant asupra plusvalorii, profitului
și salariului |
233 |
8. Observație finală privind școala ricardiană |
253 |
|
|
C a p i t o l u l d o u ă z e c i ș i u n u. Opoziție față de economiști (pe baza teoriei ricardiene) |
254 |
1. „The Source and Remedy of the National Difficulties etc. A Letter to Lord John Russell“, London, 1821 (anonym) |
254 |
a) Despre profit, rentă și dobīndă ca supramuncă. Corelația dintre acumularea capitalului
și așa-numitul „fond de muncă“ |
254 |
b) Despre schimbul dintre capital și venit īn condițiile
reproducției simple și īn condițiile reproducției lărgite |
263 |
c) Meritele și erorile autorului. Despre comerțul exterior. Timpul
liber ca avuție reală |
369 |
2. Ravenstone. Capitalul ca plusprodus. Confundarea formei antagoniste a dezvoltării cu conținutul ei. Opinie negativă asupra
rezultatelor dezvoltării capitaliste a
forțelor productive |
275 |
3. Hodgskin |
280 |
a) Teza despre neproductivitatea capitalului ca o consecință
necesară a teoriei lui Ricardo |
281 |
b) Polemica cu definiția ricardiană a capitalului ca muncă acumulată. Concepția despre
„munca coexistentă“.
Subaprecierea muncii trecute, materializate, obiectualizate |
284 |
c) Așa-numita acumulare ca simplu fenomen al circulației.
(Stocurile etc. — rezervoarele circulației) |
298 |
d) Polemica īmpotriva concepției „acumulării“ de mijloace de subzistență de
către capitalist pentru muncitor. Neīnțelegerea de către Hodgskin a cauzelor
reale ale fetișizării capitalului |
308 |
e) Dobīnda compusă, explicarea, bazată pe aceasta, a scăderii
ratei profitului |
316 |
f) Hodgskin despre 'Caracterul social al muncii și despre
raportul dintre capital și muncă |
332 |
g) Formularea tezelor fundamentale ale lui Hodgskin īn cartea sa „Popular Political Economy“ |
334 |
h) Hodgskin despre puterea capitalului și despre revoluția
īn dreptul de proprietate |
337 |
4. Bray ca opoziție față de economiști |
338 |
|
|
C a p i t o l u l d o u ă z e c i ș i d o i. Ramsay |
344 |
1. Īncercarea de a se face o deosebire īntre capitalul constant și cel variabil. Concepția despre capital ca
o formă socială neesențială |
344 |
2. Ramsay despre plusvaloare și valoare. Reducerea plusvalorii la profit. Despre influența modificărilor valorii
capitalului constant și capitalului variabil asupra ratei și
masei profitului |
346 |
3. Ramsay despre īmpărțirea profitului brut īn profit net și profitul īntreprinzătorului. Elemente apologetice īn
concepțiile sale |
372 |
|
|
C a p i t o l u l d o u ă z e c i ș i t r e i. Cherbuliez |
381 |
1. Īncercare de a face deosebire īntre capitalul constant
și capitalul variabil |
381 |
2. Scăderea relativă a capitalului
variabil odată cu dezvoltarea progresivă a producției
capitaliste |
384 |
3. Cherbuliez despre compoziția organică a capitalului și influența ei asupra ratei profitului. A sa „lege
a aproprierii“ |
388 |
4. Despre acumulare ca reproducție
lărgită |
399 |
5. Elemente ale concepțiilor sismondiene la Cherbuliez.
Compoziția organică a capitalului. Capital fix și capital
circulant |
401 |
6. Īncercarea lui Cherbuliez de a reuni concepțiile lui Ricardo și ale lui Sismondi,
care se exclud reciproc |
417 |
|
|
C a p i t o l u l d o u ă z e c i ș i
p a t r u. Richard Jones |
420 |
1. „An Essay on the Distribution of Wealth...“ Intuirea
de către Jones a deosebirii istorice dintre modurile de
producție. Superioritatea lui față de Ricardo īn unele probleme
ale teoriei rentei |
420 |
2. „An Introductory Lecture on Political Economy.. Conceptul „structura economică a națiunii“. Confuzia lui
Jones īn legătură cu „Labour Fund“ |
436 |
3. Richard Jones. „Text-book of Lectures on the Political Economy of Nations“, Hertford
1852 |
442 |
a) Jones despre capital. Concepția lui despre munca productivă și
munca neproductivă |
442 |
b) Jones despre influența producției capitaliste asupra dezvoltării
forțelor productive. Despre condițiile īn care este posibilă
īntrebuințarea unui capital fix adițional |
457 |
c) Jones despre acumulare și rata profitului. Despre
sursa plusvalorii |
471 |
|
|
ANEXE |
|
Revenue and its sources. Economia vulgară |
479 |
1. Dezvoltarea capitalului purtător de dobīndă pe baza producției capitaliste. Capitalul purtător de dobīndă ca o
formă de fetiș a capitalului. Economiștii vulgari și socialiștii vulgari despre dobīnda
la capital |
479 |
2. Capitalul purtător de dobīndă și capitalul comercial īn raport
cu capitalul industrial. Forme mai vechi. Forme derivate |
494 |
3. Separarea unor părți ale plusvalorii sub forma diferitelor venituri. Raportul dintre dobīndă
și profitul industrial. Caracterul irațional al formelor fetișizate ale venitului |
499 |
4. Separarea tot mai mare a formelor transformate ale plusvalorii de esența ei — supramunca. Profitul industrial ca
„salariu pentru capitalist“ |
508 |
5. Deosebirea esențială dintre economia politică clasică și cea vulgară. Dobīndă și renta
ca elemente constitutive ale prețului de piață al mărfii. īncercarea economiștilor vulgari de a da o aparență rațională
formelor iraționale ale dobīnzii
și rentei |
525 |
6. Polemica lui Proudhon īmpotriva dobīnzii. Neīnțelegerea de către el a legăturii dintre dobīndă
și sistemul muncii salariate |
550 |
7. Superioritatea lui Luther asupra lui Proudhon īn polemica īmpotriva dobīnzii. Schimbarea concepțiilor despre dobīndă odată
cu dezvoltarea relațiilor capitaliste |
555 |
|
|
ADNOTĂRI ȘI INDICI |
|
Citate īn limbi străine |
571 |
Adnotări |
642 |
Indice bibliografic |
664 |
Indice de nume |
672 |
Tablou de greutăți, măsuri și monede |
679 |
Indice de materii |
681 |
|
|
ILUSTRAȚII |
|
Prima pagină din partea a IlI-a a „Teoriilor asupra plusvalorii“ īn manuscrisul lui Marx (pagina 753, caietul XIII
al manuscrisului din 1861—1863) |
8-9 |
O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“ (pagina 891, caietul XV al manuscrisului din 1861—1863) |
482-483 |