Karl Marx şi Friedrich Engels

Opere

Volumul 26 Partea a III-a [pdf]

Karl Marx: Teorii asupra plusvalorii, partea a III-a (XIX—XXIV)


Cuprins

C a p i t o l u l  n o u ă s p r e z e c e. T. R. Malthus

7

  1. Confundarea de către Malthus a categoriilor marfă și capital

7

  2. Concepția vulgară a lui Malthus asupra plusvalorii

12

  3. Trăsături comune ale malthusienilor și ricardienilor īn poziția față de clasa muncitoare

16

  4. Interpretarea unilaterală de către Malthus a teoriei valorii a lui Smith. Folosirea de către Malthus a tezelor eronate ale lui Smith īn polemica cu Ricardo

17

  5. Interpretarea dată de Malthus tezei smithiene a valorii invariabile a muncii

21

  6. Folosirea de către Malthus a tezelor ricardiene cu privire la modificarea legii valorii īn combaterea teoriei valorii bazate pe muncă

23

  7. Definiția vulgară a valorii dată de Malthus. Concepția sa despre profit ca adaos la preț. Combaterea concepției lui Ricardo asupra salariului relativ

26

  8. Malthus despre munca productivă și acumulare

30

       a) Muncă productivă și muncă neproductivă

30

       b) Acumulare

30

  9. Capitalul constant și capitalul variabil īn concepția lui Malthus

31

  10. Teoria malthusiană a valorii

34

  11. Supraproducție. „Consumatori neproductivi etc.“

36

  12. Esența socială a polemicii lui Malthus cu Ricardo. Denaturarea de către Malthus a concepțiilor lui Sismondi cu privire la contradicțiile producției burgheze

48

  13. Critica făcută de ricardieni concepțiilor lui Malthus despre „consumatorii neproductivi“

57

  14. Caracterul apologetic și de plagiat al scrierilor lui Malthus

59

  15. Principiile lui Malthus expuse īn scrierea anonimă „Outlines of Political Economy...“

61

 

 

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i. Destrămarea școlii ricardiene

67

  1. R. Torrens

67

       a) Smith și Ricardo despre raportul dintre rata medie a profitului și legea valorii

67

       b) Confuzia pe care o face Torrens la determinarea „valorii muncii“ și a sursei profitului

70

       c) Torrens și conceptul de cheltuieli de producție

78

  2. James Mill

84

       a) Confundarea plusvalorii cu profitul

85

       b) Īncercările sterile ale lui Mill de a pune de acord schimbul dintre capital și muncă cu legea valorii

89

       c) Neīnțelegerea de către Mill a rolului regulator al profitului industrial

100

       d) Cerere, ofertă, supraproducție

102

       e) Prévost. [Respingerea unor concluzii ale lui Ricardo și James Mill. īncercări de a demonstra că o mișcare permanentă a profitului nu este inevitabilă]

106

  3. Scrieri polemice

112

       a) „Observations on certain Verbal Disputes...“. Scepticism īn economia politică

112

       b) „An Inquiry into tose Principles...“. Neīnțelegerea contradicțiilor producției capitaliste care provoacă crizele

120

       c) Thomas de Quincey. Incapacitatea de a depăși neajunsurile punctului de vedere ricardian

128

       d) Samuel Bailey

130

         α) Relativism superficial īn „Observations on certam Verbal Disputes...“ și la Bailey īn definiția valorii. Respingerea teoriei valorii bazate pe muncă

130

         β) Confuzie la Bailey īn determinarea „valorii muncii“ și a profitului. Confundarea măsurii imanente a valorii cu expresia valoare-marfă sau valoare-bani

156

         γ) Confuzia pe care o face Bailey īntre valoare și profit

171

  4. McCulloch

181

       a) Vulgarizarea și destrămarea totală a sistemului ricardian, sub aparența aplicării lui consecvente. Apologetica cinică a producției capitaliste. Eclectism lipsit de scrupule

181

       b) Denaturarea conceptului de valoare prin extinderea lui asupra proceselor din natură. Identificarea valorii de schimb cu valoarea de īntrebuințare

191

  5. Wakefield. Obiecții la teoria lui Ricardo cu privire la valoarea muncii și la renta funciară

203

  6. Stirling. Explicarea profitului prin cerere și ofertă

204

  7. John Stuart Mill

206

       a) Confundarea ratei plusvalorii cu rata profitului. Elemente ale concepției despre „profit upon alienation“. Concepții confuze despre „profiturile avansate“

206

       b) Aparenta variație a ratei profitului atunci cīnd capitalistul produce singur capitalul constant necesar

229

       c) Despre influența pe care o are modificarea valorii capitalului constant asupra plusvalorii, profitului și salariului

233

  8. Observație finală privind școala ricardiană

253

 

 

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  u n u. Opoziție față de economiști (pe baza teoriei ricardiene)

254

  1. „The Source and Remedy of the National Difficulties etc. A Letter to Lord John Russell“, London, 1821 (anonym)

254

       a) Despre profit, rentă și dobīndă ca supramuncă. Corelația dintre acumularea capitalului și așa-numitul „fond de muncă“

254

       b) Despre schimbul dintre capital și venit īn condițiile reproducției simple și īn condițiile reproducției lărgite

263

       c) Meritele și erorile autorului. Despre comerțul exterior. Timpul liber ca avuție reală

369

  2. Ravenstone. Capitalul ca plusprodus. Confundarea formei antagoniste a dezvoltării cu conținutul ei. Opinie negativă asupra rezultatelor dezvoltării capitaliste a forțelor productive

275

  3. Hodgskin

280

       a) Teza despre neproductivitatea capitalului ca o consecință necesară a teoriei lui Ricardo

281

       b) Polemica cu definiția ricardiană a capitalului ca muncă acumulată. Concepția despre „munca coexistentă“. Subaprecierea muncii trecute, materializate, obiectualizate

284

       c) Așa-numita acumulare ca simplu fenomen al circulației. (Stocurile etc. — rezervoarele circulației)

298

       d) Polemica īmpotriva concepției „acumulării“ de mijloace de subzistență de către capitalist pentru muncitor. Neīnțelegerea de către Hodgskin a cauzelor reale ale fetișizării capitalului

308

       e) Dobīnda compusă, explicarea, bazată pe aceasta, a scăderii ratei profitului

316

       f) Hodgskin despre 'Caracterul social al muncii și despre raportul dintre capital și muncă

332

       g) Formularea tezelor fundamentale ale lui Hodgskin īn cartea sa „Popular Political Economy“

334

       h) Hodgskin despre puterea capitalului și despre revoluția īn dreptul de proprietate

337

  4. Bray ca opoziție față de economiști

338

 

 

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  d o i. Ramsay

344

  1. Īncercarea de a se face o deosebire īntre capitalul constant și cel variabil. Concepția despre capital ca o formă socială neesențială

344

  2. Ramsay despre plusvaloare și valoare. Reducerea plusvalorii la profit. Despre influența modificărilor valorii capitalului constant și capitalului variabil asupra ratei și masei profitului

346

  3. Ramsay despre īmpărțirea profitului brut īn profit net și profitul īntreprinzătorului. Elemente apologetice īn concepțiile sale

372

 

 

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  t r e i. Cherbuliez

381

  1. Īncercare de a face deosebire īntre capitalul constant și capitalul variabil

381

  2. Scăderea relativă a capitalului variabil odată cu dezvoltarea progresivă a producției capitaliste

384

  3. Cherbuliez despre compoziția organică a capitalului și influența ei asupra ratei profitului. A sa „lege a aproprierii“

388

  4. Despre acumulare ca reproducție lărgită

399

  5. Elemente ale concepțiilor sismondiene la Cherbuliez. Compoziția organică a capitalului. Capital fix și capital circulant

401

  6. Īncercarea lui Cherbuliez de a reuni concepțiile lui Ricardo și ale lui Sismondi, care se exclud reciproc

417

 

 

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  p a t r u. Richard Jones

420

  1. „An Essay on the Distribution of Wealth...“ Intuirea de către Jones a deosebirii istorice dintre modurile de producție. Superioritatea lui față de Ricardo īn unele probleme ale teoriei rentei

420

  2. „An Introductory Lecture on Political Economy.. Conceptul „structura economică a națiunii“. Confuzia lui Jones īn legătură cu „Labour Fund“

436

  3. Richard Jones. „Text-book of Lectures on the Political Economy of Nations“, Hertford 1852

442

       a) Jones despre capital. Concepția lui despre munca productivă și munca neproductivă

442

       b) Jones despre influența producției capitaliste asupra dezvoltării forțelor productive. Despre condițiile īn care este posibilă īntrebuințarea unui capital fix adițional

457

       c) Jones despre acumulare și rata profitului. Despre sursa plusvalorii

471

 

 

ANEXE

 

Revenue and its sources. Economia vulgară

479

  1. Dezvoltarea capitalului purtător de dobīndă pe baza producției capitaliste. Capitalul purtător de dobīndă ca o formă de fetiș a capitalului. Economiștii vulgari și socialiștii vulgari despre dobīnda la capital

479

  2. Capitalul purtător de dobīndă și capitalul comercial īn raport cu capitalul industrial. Forme mai vechi. Forme derivate

494

  3. Separarea unor părți ale plusvalorii sub forma diferitelor venituri. Raportul dintre dobīndă și profitul industrial. Caracterul irațional al formelor fetișizate ale venitului

499

  4. Separarea tot mai mare a formelor transformate ale plusvalorii de esența ei — supramunca. Profitul industrial ca „salariu pentru capitalist“

508

  5. Deosebirea esențială dintre economia politică clasică și cea vulgară. Dobīndă și renta ca elemente constitutive ale prețului de piață al mărfii. īncercarea economiștilor vulgari de a da o aparență rațională formelor iraționale ale dobīnzii și rentei

525

  6. Polemica lui Proudhon īmpotriva dobīnzii. Neīnțelegerea de către el a legăturii dintre dobīndă și sistemul muncii salariate

550

  7. Superioritatea lui Luther asupra lui Proudhon īn polemica īmpotriva dobīnzii. Schimbarea concepțiilor despre dobīndă odată cu dezvoltarea relațiilor capitaliste

555

 

 

ADNOTĂRI ȘI INDICI

 

Citate īn limbi străine

571

Adnotări

642

Indice bibliografic

664

Indice de nume

672

Tablou de greutăți, măsuri și monede

679

Indice de materii

681

 

 

ILUSTRAȚII

 

Prima pagină din partea a IlI-a a „Teoriilor asupra plusvalorii“ īn manuscrisul lui Marx (pagina 753, caietul XIII al manuscrisului din 1861—1863)

8-9

O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“ (pagina 891, caietul XV al manuscrisului din 1861—1863)

482-483

 

 


 

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, Volumul 26, Partea a IlI-a, Editura politică, Bucureşti, 1984

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redacţie al Editurii politice după originalul apărut în editura „Dietz“, Berlin, 1968, completat cu unele note din ediţia rusă apărută în Editura de stat pentru literatură politică, Moscova, 1964. [Nota red.]