„Critica
Programului de la Gotha“, lucrare scrisă de
Karl Marx în 1875, în care sînt discutate şi criticate tezele proiectului de program alcătuit de conducătorii
social-democraţiei germane în vederea Congresului de
unificare de la Gotha (1875) şi sînt dezvoltate tezele
socialismului ştiinţific formulate în lucrările anterioare ale lui Marx şi
Engels şi, în special, doctrina despre societatea comunistă: necesitatea perioadei de tranziţie de la
capitalism la
comunism, necesitatea şi natura
statului în această perioadă, ca stat al
dictaturii proletariatului, fazele societăţii comuniste, repartiţia produsului social în
comunism.
În Critica
Programului de la Gotha, Marx fundamentează necesitatea obiectivă a celor două faze ale societăţii comuniste: faza
socialistă şi faza
comunistă propriu-zisă. El arată că în prima fază principiul repartiţiei este:
„De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după muncă“.
În a doua fază, cînd munca nu va mai fi un mijloc de întreţinere, ci
„prima nevoie vitală“, cînd nivelul
înalt al productivităţii muncii va da posibilitatea creării unui belşug de produse, societatea va putea înscrie pe stindardul ei:
„De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după
nevoi“.
|