Democraţie (gr.
demos „popor“ şi kratos
„putere“), formă de guvernămīnt organizată pe temeiul principiului potrivit căruia puterea aparţine poporului. Democraţia are un caracter de
clasă şi nu este altceva decīt o formă
politică a dictaturii claselor dominante.
Democraţie burgheză (capitalistă) - formă de
guvernare care sprijină interesele burgheziei, ale capitaliştilor, a unei minorităţi a populaţiei; este de fapt o
dictatură burgheză,
cu limite istorice determinate, generate de interesele menţinerii
capitalismului, ale apărării şi dezvoltării sistemului de exploatare şi asuprire a oamenilor, īmpiedică participarea lor reală şi deplină la viaţa politică
şi īi supune diverselor forme de manipulare politică şi
ideologică.
Democraţie proletară (socialistă) - formă de guvernare care reprezintă interesele majorităţii populaţiei; echivalent al termenului de
dictatură a
proletariatului. Democraţia proletară nu este doar democraţie reprezentativă, este democraţie
participatorie, directă. Prima formă de democraţie proletară a fost Comuna din Paris (26 martie - 30
mai 1871).
Reprezintă un tip superior de
democraţie, īntr-o societate īn care se creează condiţiile obiective şi subiective ale
egalităţii īntre oameni (īn domeniul politic şi social-economic, īn domeniul instrucţiei şi educaţiei, al culturii), posibilitatea pentru toţi membrii societăţii
de a participa efectiv la viaţa
socială, precum şi exercitarea reală a celor mai largi drepturi şi libertăţi.
Democraţia socialistă cuprinde atīt libertăţile politice: libertatea cuvīntului, a presei, a mitingurilor şi adunărilor
etc., dreptul de a alege şi a fi ales pe baza votului universal, egal şi secret, cīt şi drepturile sociale: dreptul la muncă, la odihnă, la īnvăţămīnt, la asigurarea materială
īn caz de boală şi de pierdere a capacităţii de muncă
etc.
|
|
"Democraţie pentru o minoritate infimă, democraţie pentru cei bogaţi, - iată democratismul societăţii capitaliste."
"Marx a sesizat admirabil această esenţă a democraţiei capitaliste, spunīnd atunci cīnd a analizat experienţa Comunei: cei asupriţi sīnt lăsaţi să hotărască o dată la cīţiva ani care anume din reprezentanţii clasei asupritoare īi va reprezenta şi īi va călca īn picioare īn parlament!"
(Lenin: Statul şi revoluţia) |
|
|
|