|
|
|
Babeuf, François-Nöel
(Gracchus) (1760-1797) - revoluţionar
francez, reprezentant eminent al comunismului
utopic, conducător al „conspiraţiei
egalilor“. - I 38; II 103
|
|
|
Bachofen, Johann Jakob (1815-1887) - istoric
şi jurist elveţian, autorul lucrării
„Matriarhatul“. - II 156, 157, 158, 159,
160, 161, 163, 176, 184, 185, 191, 193, 198, 220
|
|
|
Bacon, Francis, baron de Verulam (1561-1626) -
om de stat şi filozof materialist englez,
naturalist şi istoric. - II 83, 84, 85,
115
|
|
|
Baer, Karl Ernst von (Karl
Maksimovici) (1792-1876) - naturalist rus, întemeietorul embriologiei; cunoscut
şi ca geograf; a lucrat în Germania şi în Rusia. - II 58
|
|
| Bailly,
Jean-Sylvain (1736-1793) - astronom francez,
militant al revoluţiei burgheze de la sfîrşitul
secolului al XVIII-lea din Franţa; unul
dintre conducătorii burgheziei constituţionaliste
liberale; în calitate de primar al Parisului
(1789-1791) a dat în 1791 ordin să se tragă
asupra demonstraţiei republicane de pe Cîmpul
lui Marte, fapt pentru care a fost executat în
1793 în urma sentinţei Tribunalului revoluţionar.
- I 208; II 310 |
|
|
Bakunin,
Mihail Aleksandrovici (1814-1876) -
publicist şi revoluţionar rus, a
participat la revoluţia din 1848-1849 din
Germania; unul dintre ideologii narodnicismului
şi anarhismului; în 1864 a fost primit în
Asociaţia Internaţională a
Muncitorilor; în 1872, la Congresul de la Haga, a
fost exclus din Asociaţia Internaţională
a Muncitorilor pentru activitate scizionistă.
- I 7, 10, 497, 595; II 5, 7, 33, 44, 48,
145, 340, 357, 439, 440-443, 444, 445, 446-448,
449 |
|
| Balzac,
Honoré de (1799-1850) - scriitor realist
francez. - I 294
|
|
Bancroft, Hubert Howe (1832-1918) -
istoric burghez american, autorul unei serii de
lucrări istorice şi etnografice
asupra Americii de Nord şi Centrale. - II
179, 192, 194, 287
|
|
|
Bang, Anton Christian (1840-1913) -
teolog norvegian, autorul unor lucrări
privind mitologia scandinavă şi
istoria creştinismului în Norvegia. - II
268
|
|
| Baraguay
d'Hilliers, Achille, conte (1795-1878) -
general francez, din 1854 mareşal al Franţei,
bonapartist; în timpul celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; în 1851
comandant al garnizoanei din Paris. - I
167, 259, 270. |
|
| Barbès,
Armand (1809-1870) - revoluţionar
francez, democrat mic-burghez; în timpul
monarhiei din iulie unul dintre conducătorii
Societăţii secrete a anotimpurilor; în
1839 a fost condamnat la închisoare pe viaţă
pentru participare la o tentativă de răscoală;
a luat parte
la revoluţia din 1848.
În 1848 a fost ales deputat în Adunarea
constituantă, a sprijinit politica lui
Ledru-Rollin; condamnat la închisoare pe viaţă
pentru participare la acţiunea din 15 mai
1848, a fost amnistiat în 1854; curînd după
amnistiere a emigrat
şi s-a retras din viaţa politică. - I 149, 187,
310; II 315 |
|
| Baroche,
Pierre-Jules (1802-1870) - om politic
francez, jurist, în perioada celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; adept al
partidului ordinii; în 1849 procuror general al
Curţii de apel; bonapartist; a făcut
parte dintr-o serie de guverne înainte şi
după lovitura de stat din 2 decembrie 1851.
- I 187, 246, 256, 260, 264. |
|
| Barrot,
Camille-Hyacinthe-Odilon (1791- 1873) - om
politic burghez francez, în timpul monarhiei
din iulie s-a situat în fruntea opoziţiei
dinastice liberale; din decembrie 1848 pînă
în octombrie 1849 prim-ministru; s-a sprijinit
pe blocul contrarevoluţionar al fracţiunilor
monarhiste. - I 108, 116, 134, 144-150,
153, 161, 167, 169, 223-225, 228, 239-241, 249,
269, 277
|
|
Barth, Paul (1858-1922) - sociolog şi
istoric burghez german, adversar al marxismului.
- II 457-459, 467, 469, 470
|
|
| Barton,
John (sfîrşitul secolului al XVIII-lea
- începutul secolului al XIX-lea) - economist
englez, reprezentant al economiei politice
burgheze clasice. - 395. |
|
| Bastiat,
Frédéric (1801-1850) - economist francez,
a propovăduit armonia între clase în
societatea capitalistă; „exponentul cel
mai plat al apologeticii economiei politice
vulgare şi care, de aceea, o putea
reprezenta cel mai bine“ (Marx). - I
112, 345, 346 |
|
| Bastide,
Jules (1800-1879) - om politic şi
publicist francez, republican burghez, redactor
al ziarului „Le National“ (1836-4846), în
1848 deputat în Adunarea constituantă
şi ministru de externe. - I 138
|
|
|
Bauer,
Bruno (1809-1882) - filozof idealist
german, publicist, a studiat istoria religiilor;
unul dintre cei mai de seamă tineri
hegelieni; radical burghez, după 1866 naţional-liberal;
autorul unui şir de lucrări despre
istoria creştinismului primitiv. -
II 141, 340, 341, 357
|
|
|
Bauer, Heinrich - militant de seamă al
mişcării muncitoreşti germane,
unul dintre conducătorii Ligii celor drepţi
şi ai Asociaţiei culturale a
muncitorilor germani de la Londra; membru al
Organului central al Ligii comuniştilor;
de profesiune cizmar; în 1851 a emigrat în
Australia. - II 315, 316, 325, 328, 330
|
|
|
Bayle,
Pierre (1647-1706) - filozof francez,
precursor al iluminismului burghez; folosind ca
armă de luptă scepticismul, a combătut
dogmatismul religios; a supuis criticii
filozofia speculativă. - II 370
|
|
| Baze,
Jean-Didier (1800-1881) - avocat şi om
politic francez, în perioada celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; orléanist. -
I 268, 280 |
|
| Beaumarchais,
Pierre-Augustin Caron de (1732-1799),
dramaturg francez. - I 149 |
|
| Bebel,
August (1840-1913) - militant de seamă
al mişcării muncitoreşti germane
şi internaţionale, de profesiune
strungar în lemn; membru al Internaţionalei
I; din 1867 deputat în Reichstag; unul dintre
întemeietorii şi conducătorii
social-democraţiei germane; a luptat împotriva
lassalleanismului; în timpul războiului
franco-prusian s-a situat pe poziţiile
internaţionalismului proletar, a militat
pentru sprijinirea Comunei din Paris; delegat la
congresele internaţionale muncitoreşti
socialiste din 1889, 1891 şi 1893; prieten
şi colaborator al lui Marx şi Engels;
militant al Internaţionalei a II-a; în
ultimul deceniu al secolului trecut şi la
începutul secolului al XX-lea a luptat împotriva
reformismului şi revizionismului lui
Bernstein, deşi această luptă n-a
avut un caracter consecvent, fiind frînată
de unele abateri de natură centristă. -
I 101; II 5, 7, 28-34, 36, 445- 448, 449 [Dicţionar]
|
|
| Beck, Alexander - croitor din
Magdeburg, membru al Ligii celor drepţi, a
fost arestat la sfîrşitul anului 1846
pentru activitatea dusă în cadrul Ligii;
în 1852 a compărut ca martor în procesul
comuniştilor de la Köln. - II 317 |
|
| Becker, August (1814-1871) - publicist
german, membru al Ligii celor drepţi din
Elveţia; adept al lui Weitling; a luat
parte la revoluţia din 1848-1849 din
Germania; la începutul deceniului al 6-lea a
emigrat în S.U.A., unde a colaborat la presa
democrată. - II 317 |
|
| Becker, Bernhard (1826-1882) - publicist
german, lassallean; mai tîrziu a aderat la
eisenachieni; preşedinte al Uniunii
generale a muncitorilor germani (1864-1865);
în 1872 delegat la Congresul de la Haga al
Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor.
- II 8, 430 |
|
| Becker, Hermann Heinrich (1820-1885) -
jurist şi publicist german; redactor al
publicaţiei „Westdeutsche Zeitung“
(mai 1849-iulie 1850); din 1850 membru al Ligii
comuniştilor. Unul dintre inculpaţi în
procesul comuniştilor de la Köln (1852),
condamnat la cinci ani închisoare; în deceniul
al 7-lea progresist, mai tîrziu naţional-liberal.
- II 330 |
|
| Becker, Wilhelm Adolf (1796-1846) -
istoric german, profesor la Universitatea din
Leipzig, autorul unor lucrări de istorie
antică. - II 202, 236 |
|
|
Beda, Venerabilis (aprox. 673-735) -
istoric, erudit şi teolog anglo-saxon,
autorul mai multor lucrări istorice,
filozofice şi teologice cu caracter
enciclopedic. - II 265 |
|
| Beghèlli,
Giuseppe (1847-1877) - ziarist italian,
democrat burghez; a luat parte la campaniile lui
Garibaldi; redactor la mai multe ziare
republicane.
- II 444 |
|
| Bedeau,
Marie-Alphonse (1804-1863) - general şi
om politic francez, republican burghez moderat;
în 1848 comandant al unui detaşament
militar în timpul insurecţiei din iunie de
la Paris; în perioada celei de-a doua Republici
vicepreşedinte al Adunării
constituante şi al celei legislative. -
I 228, 261 |
|
| Benoist
(Benoît) d'Azy, Denis, conte (1796-1880) -
om politic francez, financiar şi industriaş;
vicepreşedinte al Adunării legislative
(1849-1851), legitimist. - I 263, 266
|
|
| Berends, Julius (n. 1817) - patronul unei
tipografii din Berlin, democrat mic-burghez, în
1848 deputat în Adunarea naţională
prusiană (aripa de stînga). - II 309
|
|
| Bergeret,
Jules-Victor (1839-1905) - membru al
Comitetului Central al Gărzii naţionale
şi al Comunei din Paris, general al Gărzii
naţionale; după înfrîngerea Comunei
a emigrat în Anglia, ulterior în S.U.A. -
I 461
|
|
| Bernard
- colonel francez, preşedintele comisiilor
militare de pedepsire a participanţilor la
insurecţia din iunie 1848 de la Paris; după
lovitura de stat din 2 decembrie 1851, unul
dintre organizatorii urmăririlor judiciare
împotriva republicanilor anti-bonapartişti.
- I 222
|
|
Bernstein, Eduard (1850-1932) -
social-democrat german, publicist, redactorul
publicaţiei ,,Der Sozialdemokrat“
(1881-1890); delegat la congresele internaţionale
muncitoreşti socialiste din 1889 şi
1893; după moartea lui Engels s-a
manifestat făţiş ca revizionist
al marxismului, golindu-l de conţinutul său
revoluţionar; a fost unul dintre liderii
aripii oportuniste a social-democraţiei germane
şi a Internaţionalei a II-a. - II
449-460, 468
|
|
| Berry,
Marie-Caroline-Ferdinande-Louise de Naples,
ducesă de (1798-1870) - mama contelui de
Chambord, descendent direct al dinastiei
Bourbonilor şi pretendent al legitimiştilor
la tronul Franţei; în 1832 a încercat să
pună la cale o răscoală în Vendée
împotriva lui Ludovic-Filip. - I 451 |
|
| Berryer,
Pierre-Antoine (1790-1868) - avocat şi
om politic francez; în perioada celei de-a doua
Republici - deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; legitimist. -
I 171, 172, 231, 261, 267, 268, 270, 274
|
|
|
Berthelot,
Pierre-Eugène-Marcelin (1827-1907) -
chimist francez; om politic burghez; cercetător
în domeniul chimiei organice, termodinamicii
şi agrochimiei; s-a ocupat şi de
istoria chimiei. - II 351
|
|
|
Bervi, Vasilii Vasilievici (pseudonim
N. Flerovski) (1829-1918) - economist şi
sociolog rus, iluminist şi democrat;
reprezentant al socialismului narodnic utopic,
autorul lucrării „Situaţia clasei
muncitoare din Rusia“. - II 43
|
|
| Beslay,
Charles (1795-1878) - întreprinzător
francez, literat şi om politic, membru al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor, proudhonist; membru al Comunei din
Paris şi al comisiei financiare a Comunei;
delegat al Comunei pe lîngă Banca Franţei;
s-a pronunţat împotriva naţionalizării
băncii şi împotriva amestecului în
treburile ei interne; după înfrîngerea
Comunei a emigrat în Elveţia. - I
454. |
|
| Billault,
Auguste-Adolphe-Marie (1805-1863) - om
politic şi jurist francez, orléanist; în
1848 deputat în Adunarea constituantă, după
lovitura de stat bonapartist; ministru de
interne (1854-1858 şi 1859-1860). -
I 263. |
|
| Bismarck,
Otto, prinţ de (1815-1898) - om de stat
şi diplomat al Prusiei şi Germaniei,
reprezentant al intereselor iuncherimii prusiene; ambasador
la Petersburg (1859-1862) şi la Paris
(1862); prim-ministru al Prusiei (1862-1871);
cancelar al Imperiului german (1871-1890); a
realizat unificarea Germaniei pe cale
contrarevoluţionară; duşman
inveterat al mişcării muncitoreşti,
autorul legii excepţionale împotriva
socialiştilor (1878). - I 96, 99,
101, 108, 421, 422, 424, 450, 451, 453, 455,
457, 489, 552; II 17, 18, 34, 36, 37, 132, 204,
299, 331, 384, 429, 430, 442, 444, 471 |
|
|
|
Blanc, Gaspard - francez, adept al lui
Bakunin; picher; a luat parte la insurecţia
de la Lyon din 1870; după înfrîngerea
Comunei din Paris a devenit bonapartist. - II
444
|
|
| Blanc,
Jean-Joseph-Louis (1811-1882) -
socialist mic-burghez, ziarist şi istoric
francez; în 1848, membru al guvernului
provizoriu şi preşedinte al comisiei
de la Luxemburg; s-a situat pe o poziţie de
conciliere şi de pactizare cu burghezia; în
august 1848 a emigrat în Anglia şi a fost
unul dintre conducătorii emigranţilor
mic-burghezi de la Londra; deputat în Adunarea
naţională din 1871, s-a pronunţat
împotriva Comunei din Paris. - I 41, 42,
115, 118, 121, 127, 135, 206; II 327, 329, 351 |
|
| Blanchet
(de fapt Stanislas Pourille) (n. 1833) -
fost călugăr capuţin, negustor
şi agent de poliţie; în timpul
asediului Parisului a servit în Garda naţională;
a fost ales membru al Comunei din Paris; în mai
1871 a fost demascat ca agent de poliţie
şi arestat; după înfrîngerea Comunei
a emigrat în Elveţia. - I 476. |
|
| Blanqui,
Louis-Auguste (1805-1881) - revoluţionar
francez, comunist utopist, organizatorul mai
multor societăţi secrete şi a
numeroase conjuraţii; a luat parte activă
la revoluţiile din 1830 şi 1848;
conducătorul Societăţii secrete a
anotimpurilor, organizatorul răscoalei din
12 mai 1839; unul din conducătorii răscoalei
din 31 octombrie 1870 de la Paris; în timpul
Comunei s-a aflat în închisoare; militant
de seamă al mişcării muncitoreşti
revoluţionare din Franţa; a petrecut în
total 36 de ani în închisoare şi în
coloniile de deportaţi. - I 99, 127,
149, 185-187, 213, 310, 427-429, 460, 488, 558;
II 315 [Dicţionar]
|
|
|
Bleichröder, Gerson von (1822-11893) -
financiar german, directorul unei mari bănci
din Berlin, bancherul particular al lui
Bismarck, consilierul său neoficial în
probleme financiare şi intermediar în
diferite maşinaţii speculative. - II
299
|
|
| Blind, Karl (1826-1907) - scriitor şi
ziarist german, democrat mic-burghez, a
participat la mişcarea revoluţionară
din 1848-1849 din Baden; în deceniul al 6-lea a
fost unul dintre conducătorii emigranţilor
mic-burghezi germani de la Londra; ulterior naţional-liberal.
- II 428
|
|
|
Bloch, Joseph (n. 1871) - social-democrat
german, scriitor; revizionist; redactor al
publicaţiei revizioniste „Sozialistische
Monatshefte“. - II 459, 461
|
|
| Block,
Maurice (1816-1901) - statistician şi
economist francez. - I 402
|
|
| Boguslawski,
Albert von (1834-1905) - general prusian
reacţionar, autor de lucrări militare.
- I 107, 109
|
|
|
Böhme, Jacob (1575-1624) - filozof
panteist german, de profesiune cizmar,
precursor al dialecticii idealiste. - II 83
|
|
| Boisguillebert,
Pierre Le Pesant, sieur de (1646-1714) -
economist francez, precursor al fiziocraţilor;
unul dintre fondatorii economiei politice
clasice burgheze din Franţa; a militat
pentru înlăturarea mizeriei maselor. -
I 176 |
|
|
Bolingbroke, Henry St. John, Viscount
(1678-1751) - filozof deist şi om politic
englez, unul dintre liderii partidului tory. -
II 93
|
|
|
Bolte, Friedrich - militant al mişcării
muncitoreşti americane, muncitor la o
fabrică de ţigări, de origine
german; In 1872 secretar al Consiliului federal
al secţiilor nord-americane ale Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor; redactor
la „Arbeiter-Zeitung“, membru al
Consiliului General ales la Congresul de la
Haga (1872-1874); în 1874 a fost exclus din
Consiliul General. - II 437 |
|
| Bonaparte
- vezi Napoleon al III-lea.
|
|
| Bonaparte, Jérôme-Napoléon-Joseph-Charles-Paul,
prinţul Napoleon (1822-1891) - fiul lui Jérôme
Bonaparte, vărul lui Napoleon al III-lea;
în timpul celei de-a doua Republici deputat
în Adunarea naţională constituantă
şi în cea legislativă; în 1854
comandant de divizie în Crimeea; comandantul
unui corp de armată în perioada războiului
austro-italo-francez din 1859; cunoscut sub
porecla Plon-Plon şi prinţul „roşu“.
- II 144
|
|
| Boon,
Martin James - mecanic, adept al concepţiilor
social-reformatoare ale cartistului James
Bronterre O'Brien; membru al Consiliului General
al Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1869-1872), secretar al Ligii pămîntului
şi a muncii; în 1872 membru al Consiliului
federal britanic. - I 437, 446, 490 |
|
| Bora,
Giovanni - membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor; în 1870 secretar-corespondent
pentru Italia. - I 437, 446
|
|
|
Born Stephan (pe numele adevărat
Simon Buttermilch) (1824-1898) - zeţar
german, membru al Ligii comuniştilor; în
timpul revoluţiei din 1848-1849 din
Germania s-a manifestat ca unul dintre primii
reprezentanţi ai reformismului în mişcarea
muncitorească din Germania. După
revoluţie s-a îndepărtat de mişcarea
muncitorească. - II 326, 327
|
|
|
Bornstedt, Adalbert von (1808-1851) -
publicist german, democrat mic-burghez; în
1847-1848 redactor-editor al lui „Deutsch-Brüsseler-Zeitung“.
Membru al Ligii comuniştilor, a fost exclus
din Ligă în martie 1848; după revoluţia
din februarie 1848 este unul dintre conducătorii
Asociaţiei democratice germane din Paris;
în 1848 participă la organizarea legiunii
de voluntari a emigranţilor germani din
Paris, care a luat parte la insurecţia din
Baden din aprilie 1848; în deceniul al 5-lea
a devenit agent secret al guvernului prusian. -
II 325
|
|
|
Börnstein, Arnold Bernhard Karl (1808-
1849) - democrat mic-burghez german, unul
dintre conducătorii legiunii de voluntari
a emigranţilor germani din Paris; în
aprilie 1848 a luat parte la insurecţia din
Baden. - II 325
|
|
|
Bougeart, Alfred (1815-1882) - publicist
francez de stînga; a scris o serie de lucrări
despre istoria revoluţiei franceze de la
sfîrşitul secolului al XVIII-lea. - II 310
|
|
| Bourbon
- dinastie regală, a domnit în Franţa
(1589-1792, 1814-1815 şi 1815-1830).
- I 155, 170, 223, 229, 268, 269, 285; II 364
|
|
|
Bousquet, Abel - anarhist francez, a fost
exclus din Asociaţia Internaţională
a Muncitorilor ca agent al poliţiei. - II
444
|
|
|
Bracke, Wilhelm (1842-1880) -
social-democrat german, a editat literatură
socialistă la Braunschweig; unul dintre
liderii Partidului muncitoresc social-democrat
al eisenachienilor; prieten apropiat al lui Marx
şi Engels; a luptat împotriva
lassalleanismului; a luat atitudine, deşi
nu destul de consecvent, împotriva elementelor
oportuniste din Partidul muncitoresc
social-democrat. - II 5, 7, 30, 34, 450
|
|
| Bradnick,
Frederick - membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1870-1872), în 1871 delegat la
Conferinţa de la Londra; în 1872, după
Congresul de la Haga, s-a alăturat aripii
reformiste a Consiliului federal britanic şi
a luat atitudine împotriva hotărîrilor
congresului; a fost exclus ulterior din Asociaţia
Internaţională a Muncitorilor. -
I 437, 446, 490 |
|
| Brandenburg,
Friedrich Wilhelm, conte de (1792-1850) -
general şi om de stat prusian, şef al
guvernului contrarevoluţionar din Prusia
(noiembrie 1848 - noiembrie 1850). - I 43 |
|
| Bréa,
Jean-Baptisie-Fidèle (1790-1848) - general
francez, a participat la înăbuşirea
insurecţiei de la Paris din iunie 1848; a
fost împuşcat de insurgenţi. -
I 157
|
|
Brentano, Lujo (Ludwig Joseph) (1844-
1931) - economist burghez german, exponent al
economiei politice vulgare, unul dintre
principalii reprezentanţi ai
socialismului de catedră. - II 100, 385
|
|
| Bright,
John (1811-1889) - fabricant englez, adept al liberului schimb, unul
dintre fondatorii Ligii împotriva legilor
cerealelor; de la începutul deceniului al 6-lea
lider al aripii de stînga a partidului liberal; ministru
în mai multe guverne
liberale. - I 174, 586; II 98, 38
|
|
| Brissot
(de Warville), Jacques-Pierre (1754-1793) -
om politic din timpul revoluţiei franceze;
la începutul revoluţiei membru al clubului
iacobinilor, mai tîrziu conducător şi
teoretician al girondinilor. - I 342
|
|
Broadhurst, Henry (1840-1911) - om
politic englez, unul dintre liderii reformişti
ai trade-unionurilor, de profesiune muncitor
constructor, sectar al Comitetului parlamentar
al Congresului trade-unionurilor (1875-1890);
membru al parlamentului (din partea partidului
liberal); în 1886 ministru-adjunct la
Ministerul de Interne. - II 389
|
|
| Broglie,
Achille-Charles-Léonce-Victor, duce de
(1785-1870) - om de stat francez, prim-ministru
(1835-1836), deputat în Adunarea legislativă
(1849-1851), orléanist. - I 245, 269 |
|
| Brunel,
Paul-Antoine Maglorie (n. 1830) - ofiţer
francez, blanquist; membru al Comitetului
Central al Gărzii naţionale şi al
Comunei din Paris; în mai 1871 a fost grav rănit
de versaillezi; după înfrîngerea Comunei
a emigrat în Anglia. - I 492
|
|
Bruno, Giordano (1548-1600) - mare gînditor italian, materialist şi
ateist; a dezvoltat teoria heliocentrică a lui Copernic; a fost ars pe rug
de inchiziţie ca eretic. - II 52
|
|
| Brutus,
Lucius Junius (m. aprox. 509 î.e.n.) -
potrivit tradiţiei istorice, întemeietorul
Republicii romane; din ordinul lui au fost
executaţi fiii săi, care luaseră
parte la o conspiraţie împotriva
republicii. - I 208
|
|
|
Buchez, Philippe-Joseph-Benjamin
(1796- 1865) - istoric şi om politic
francez, republican burghez, unul dintre
ideologii socialismului creştin. - II 21,
30
|
|
|
Büchner,
Georg (1813-1837) - dramaturg şi
scriitor german, democrat revoluţionar,
unul dintre organizatorii Societăţii
revoluţionare secrete pentru drepturile
omului înfiinţaţă la Hessa; în
1834 a scris o proclamaţie prin care chema
ţărănimea din Hessa la răscoală,
sub lozinca „pace colibelor, război
palatelor“. - II 315
|
|
|
Büchner,
Ludwig (1824-1899) - medic, naturalist
şi filozof burghez, reprezentant al
materialismului vulgar. - I 322; II 346 |
|
|
Buckland, William (1784-1856) - geolog
şi cleric englez, în lucrările sale a
încercat să împace datele geologice cu
legendele biblice. - II 85
|
|
|
Bückler, Johann (Schinderhannes)
(1777-1803) - bandit din Hessa renană. În
literatura germană, tipul Schinderhannes
apare înconjurat de aureola romantică a
luptătorului împotriva nedreptăţii,
a apărătorului săracilor. - II 47 |
|
| Bugeaud
de la Piconnerie, Thomas-Robert (1784-1849)
- general francez, din 1843 mareşal al Franţei;
orlanist, membru al Camerei deputaţilor
în perioada monarhiei din iulie; in 1848-1849
comandant suprem al Armatei din Alpi, deputat în
Adunarea legislativă. - I 144
|
|
Bugge, Elseus Sophus (1833-1907) -
filolog norvegian, profesor la Universitatea din
Oslo, autorul unor studii ştiinţifice
asupra literaturii şi mitologiei
scandinave. - II 268
|
|
| Buridan,
Jean (aprox. 1300-aprox. 1358) - filozof
scolastic francez din secolul al XlV-lea. -
I 279
|
|
|
Bürgers, Heinrich (1820-1878) -
publicist radical german; în 1842-1843
colaborator la „Rheinische Zeitung“; în
1848 membru al comunităţii din Köln a
Ligii comuniştilor; în 1848-1849 membru al
redacţiei lui „Neue Rheinische
Zeitung“, din 1850 membru în Organul
central al Ligii comuniştilor; în 1852,
fiind socotit unul dintre principalii acuzaţi
în procesul comuniştilor de la Köln, a
fost condamnat la şase ani închisoare;
ulterior naţional-liberal, în deceniul al
7-lea progresist. - II 307, 330
|
|
|
Burns,
John (1858-1943) - militant al mişcării
muncitoreşti engleze; în deceniul al 9-lea
unul dintre conducătorii mişcării
noilor trade-unionuri, unul dintre organizatorii
grevei docherilor londonezi (1889); în ultimul
deceniu al secolului al XIX-lea a aderat la
trade-unionismul liberal şi a luat
atitudine împotriva mişcării
socialiste; din 1892 membru al parlamentului; în
guvernele liberale a fost ministru al
autoadministraţiei locale (1905-1914)
şi ministru al comerţului (1914). - II
389
|
|
| Buttery,
G. H. - membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1871-1872). - I 490
|
|
|
|
| Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două
volume, ediţia a 3-a, vol. 1, 1966, vol. 2, 1967, Editura Politică |
|
|
|
|
|
