Karl Marx Friedrich Engels - Opere alese

 
 
M
Mably, Gabriel-Bonnot de (1709-1785) - sociolog francez, reprezentant al unui comunism utopic egalitar, a considerat egalitatea ca o lege a naturii. A criticat vehement feudalismul şi a adoptat o atitudine critică faţă de rînduielile burgheze care se năşteau. - II 104
MacDonnel, J. P. (n. aprox. 1845) - militant al mişcării muncitoreşti irlandeze, membru al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor şi secretar-corespondent pentru Irlanda (1871-1872); în 1871 delegat la Conferinţa de la Londra şi în 1872 la Congresul de la Haga ale Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor; în 1872 membru al Consiliului federal britanic; în 1872 a emigrat în S.U.A., unde a activat în mişcarea muncitorească americană. - I 490
Machiavelli, Niccolô (1469-1527) - om politic italian, istoric şi scriitor; ideolog al burgheziei italiene în perioada apariţiei relaţiilor capitaliste; a susţinut necesitatea realizării în Italia a statului naţional unitar, sub egida monarhiei absolute. A susţinut că în politică dictează interesele şi forţa şi că în ea nu au ce căuta interesele morale. De aici expersia de machiavelism pentru desemnarea lipsei de scrupule în alegerea mijloacelor folosite în atingerea unui scop. - II 51, 427
Macfarlane, Helen - colaboratoare la revistele „The Democratic Review“ (1849-1850) şi „The Red Republican“ (1850), editate de liderul cartiştilor revoluţionari George Julian Harney; a tradus în limba engleză „Manifestul Partidului Comunist“. - I 5
MacLennan, John Ferguson (1827-1881) - jurist şi istoric scoţian, autorul unor lucrări de istorie a căsătoriei şi a familiei. - II 160-166, 174, 190, 202, 224, 262
Mac-Mahon, Marie-Edme-Patrice-Maurice, conte de, duce de Magenta (1808-1893) - general şi om politic reacţionar francez, din 1859 mareşal al Franţei, bonapartist; în timpul războiului franco-prusian a comandat corpul I armată, apoi armata din Châlon. A fost făcut prizonier la Sedan; comandant suprem al armatei versailleze; unul dintre călăii Comunei din Paris, preşedinte al celei de-a treia Republici (1873-1879). - I 100, 483, 487, 488
Mädler, Johannes Heinrich von (1794-1874) - astronom german. - II 55, 59, 64
Magnan, Bernard-Pierre (1791-1865) - general francez, din decembrie 1851 mareşal al Franţei, bonapartist; a luat parte la înăbuşirea răscoalelor muncitoreşti de la Lyon (1831 şi 1849), de la Lille şi Roubaix (1845), precum şi a răscoalei din iunie 1848 de la Paris; deputat în Adunarea legislativă (1849-1851), unul dintre organizatorii loviturii de stat din 2 decembrie 1851. - I 270, 278, 280
Maine, sir Henry James Sumner (1822-1888) - jurist englez, specialist în istoria dreptului. - II 218
Maleville, Léon de (1803-1879) - om politic francez, orléanist, în timpul celei de-a doua Republici deputat în Adunarea constituantă şi în cea legislativă; ministru de interne (a doua jumătate a lunii decembrie 1848). - I 264
Malthus, Thomas Robert (1766-1834) - preot englez, economist, ideologul aristocraţiei funciare îmburghezite, apologet al capitalismului; promotor al teoriei reacţionare a suprapopulaţiei, prin care căuta să justifice mizeria oamenilor muncii în capitalism. - I 143, 341, 388, 567; II 19, 30
Manners, John James Robert, duce de Rutland (1818-1906) - om de stat englez, tory, ulterior conservator; în deceniul al 5-lea a făcut parte din grupul „Tînăra Anglie“, deputat în parlament; a fost de mai multe ori ministru în guverne conservatoare. - II 98
Mantell, Gideon Algernon (1790-1852) - geolog, paleontolog englez; în lucrările sale a încercat să pună de acord datele ştiinţei cu legendele biblice. - II 85
Marie de Saint-Georges, Alexandre-Thomas (1795-1870) - avocat şi om politic francez, republican burghez; în 1848 ministru al lucrărilor publice în guvernul provizoriu; a organizat Atelierele naţionale; membru al Comisiei executive; preşedinte al Adunării constituante; ministru de justiţie în guvernul Cavaignac. - I 125
Markovski - agent al guvernului ţarist în Franţa; în 1871 colaborator al lui Thiers. - I 474
Marr, Wilhelm (1819-1904) - publicist din Hamburg, a participat la mişcarea adepţilor lui Weitling; din deceniul al 8-lea antisemit înverşunat şi ultrareacţionar. - II 428
Marrast, Armand (1801-1852) - publicist şi om politic francez, unul dintre conducătorii republicanilor burghezi moderaţi; redactor-şef al ziarului „Le National“; în 1848 membru al guvernului provizoriu şi primar al Parisului; în 1848-1849 preşedinte al Adunării constituante. - I 127, 134, 137, 139, 149, 159, 208, 217, 325
Marrat, Jean-Paul (1743-1793) - revoluţionar şi publicist francez; în revoluţia franceză unul dintre cei mai consecvenţi conducători ai iacobinilor. - II 17, 310
Martignetti, Pasquale - socialist italian; a tradus în limba italiană lucrări ale lui Marx şi Engels. - II 156-157
Marx, Jenny (născută von Westphalen) (1814-1881) - soţia lui Karl Marx, prietena credincioasă şi tovarăşa lui de luptă. - II 321
Marx, Karl (1818-1883). - I 9-10, 11, 47-49, 51, 52, 92-109, 206, 318-326, 410-432, 437, 446, 490, 497, 498, 504, 506, 507, 511, 524; II 5, 7, 8, 9-27, 30-37, .80-82, 85, 94, 121, 122, 128, 140-150, 151-153, 154, 164, ,166, 175, 180, 181, 184, 198, 199, 203, 206, 208, 285, 292, 305, 314, 317, 319, 325, 327, 328, 357, 371, 373, 415, 416, 417, 433, 435, 436, 457-4S59, 461, 234, 236, 237, 240, 241, 307, 308, 310, 311, 312, 320, 321, 322, 323, 324, 329, 331, 332, 333, 341, 375, 380, 384, 408, 413, 418, 420, 422, 423, 424- 444-447, 449-450, 454, 467, 468, 469, 477, 478
Marx-Aveling, Eleanor (1855-1898) - militantă de seamă a mişcării muncitoreşti engleze şi internaţionale în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, publicistă; fiica cea mai mică a lui Karl Marx; din 1884 soţia lui Edward Aveling; a lucrat sub directa îndrumare a lui Friedrich Engels; a propagat marxismul, a participat activ la organizarea mişcării de masă a muncitorilor necalificaţi şi a luptei greviste, a participat la pregătirea Congresului internaţional muncitoresc socialist din 1889, delegată la congresele internaţionale muncitoreşti socialiste din 1891 şi 1893. - I 519; II 445
Masaniello (poreclă dată lui Tomaso Aniello) (1620-1647) - pescar; conducătorul răscoalei populare din Neapole din 1647 împotriva stăpînirii spaniole. - I 279
Mathieu de la Drôme, Philippe-Antoine (1808-1865) - democrat mic-burghez-francez, în perioada 1848-1851 deputat în Adunarea constituantă şi în cea legislativă (Muntele); după lovitura de stat din 1851 a emigrat în Belgia. - I 150
Mauguin, François (1785-1854) - jurist şi om politic francez, deputat în Adunarea constituantă şi în cea legislativă. - I 255, 256
Maupas, Charlemagne-Émile de (1818-1888) - avocat francez, bonapartist, prefect al poliţiei din Paris (1851); unul dintre organizatorii loviturii de stat de la 2 decembrie 1851, ministru al politiei (1852-1853). - I 278
Maurer, Georg Ludwig, cavaler de (1790-1872) - istoric german; a cercetat orînduirea socială a Germaniei vechi şi medievale; a adus o contribuţie serioasă la studierea istoriei obştii-marcă. - I 14; II 45, 232, 269, 271, 459
Maurice, Zévy - membru al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor (1866-1872), secretar-corespondent pentru Ungaria (1870-1871). - I 437, 446, 490
Mayer, Julius Robert (1814-1878) - cercetător al naturii german, unul dintre primii care a formulat legea conservării şi transformării energiei. - II 57
Mazzini, Giuseppe (1805-1872) - revoluţionar italian, democrat burghez, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională din Italia. În 1830 a aderat la mişcarea carbonarilor. În 1831 a organizat la Marsilia societatea „Tînăra Italie“, cu care au intrat în legătură şi revoluţionarii români. În 1849 şeful guvernului provizoriu al Republicii romane; în deceniul al 6-lea a luat atitudine împotriva amestecului Franţei bonapartiste în lupta de eliberare naţională a poporului italian; la înfiinţarea Internaţionalei I, în 1864, a încercat s-o supună influenţei sale; în 1871 a luat atitudine împotriva Comunei din Paris şi a Internaţionalei; a căutat să împiedice dezvoltarea mişcării muncitoreşti de sine stătătoare în Italia. - II 315, 318, 329, 442
Mehring, Franz (1846-1919) - militant de seamă al mişcării muncitoreşti germane, istoric şi publicist; în deceniul al 9-lea a devenit marxist; a scris mai multe lucrări privind istoria Germaniei şi a social-democraţiei germane, biograf al lui K. Marx; unul dintre redactorii revistei „Neue Zeit“; unul dintre liderii şi teoreticienii aripii de stînga din social-democraţia germană; a avut un rol important în crearea Partidului Comunist din Germania. - II 468-472
Meissner, Otto Karl (1819-1902) - editor din Hamburg, a editat „Capitalul“ şi o serie de alte lucrări ale lui Marx şi Engels - I 94, 410
Mendelssohn, Moses (1729-1786) - filozof mic-burghez german. - I 404
Menenius Agrippa (m. 493 î.e.n.) - patrician roman. - I 351
Mentel, Christian Friedrich (n. 1812) - croitor, membru al Ligii celor drepţi şi ulterior membru al Ligii comuniştilor la Berlin; a emigrat în America. - II 317
Metternich, Clemens Wenzel Lothar, prinţ de (1773-1859) - om de stat şi diplomat austriac reacţionar; ministru de externe (1809-1821) şi cancelar (1821-1848), unul dintre întemeietorii Sfintei Alianţe. - I 13; II 132
Mignet, François-Auguste-Marie (1796-1884) - istoric francez burghez-liberal din timpul Restauraţiei; a recunoscut rolul luptei de clasă în istoria dezvoltării societăţii burgheze. - II 364, 477
Millière, Jean-Baptiste (1817-1871) - ziarist francez, proudhonist de stînga, deputat în Adunarea naţională din 1871; a criticat guvernul Thiers şi a apărat Comuna din Paris; în mai 1871 a fost împuşcat de versaillezi. - I 450, 493
Mills, Charles - inginer englez; în 1871 membru al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor. - I 490
Milner, George - militant al mişcării muncitoreşti engleze, de naţionalitate irlandeză; adept al concepţiilor social-reformatoare ale cartistului James Bronterre O'Brien, membru al Ligii naţionale pentru reformă, al Ligii pămîntului şi a muncii şi al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor (1868-1872); în 1871 delegat la Conferinţa de la Londra; din toamna anului 1872 membru al Consiliului federal britanic. - I 437, 446, 490
Miquel, Johannes (1828-1901) - om politic german; în deceniul al 5-lea membru al Ligii comuniştilor, ulterior naţional-liberal, ministru de finanţe al Prusiei (1890-1901). - II 429, 431, 453
Mirabeau, Honoré-Gabriel-Victor Riqueti conte de (1749-1791) - om politic din timpul revoluţiei burgheze franceze de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; exponent al intereselor marii burghezii şi ale nobilimii îmburghezite. - I 452; II 429
Molé, Louis-Mathieu, conte (1781-1855) - om de stat francez, orléanist; prim-ministru (1836-1837, 1837-1839); în perioada celei de-a doua Republici deputat în Adunarea constituantă şi în cea legislativă (1848- 1851); unul din conducătorii partidului conservator-monarhic „al ordinii“. - I 168, 246, 269
Moleschott, Jacob (1822-1893) - fiziolog şi filozof olandez, reprezentant al materialismului vulgar; a fost profesor la o serie de instituţii de învăţămînt superior din Germania, Elveţia şi Italia. - I 322; II 347
Moll, Joseph (1812-1849) - militant de seamă al mişcării muncitoreşti germane şi internaţionale, de profesiune ceasornicar, unul dintre conducătorii Ligii celor drepţi; membru în Comitetul Central al Ligii comuniştilor; în iulie-septembrie 1848 preşedintele Uniunii muncitorilor din Köln, membru în Comitetul districtual al democraţilor din Renania; după evenimentele din septembrie 1848 de la Köln a emigrat la Londra, de unde s-a reîntors curînd în Germania sub o identitate falsă; a desfăşurat muncă de agitaţie în diferite districte din Germania; în 1849 a participat la insurecţia din Baden-Palatinat; a fost ucis în lupta de pe Murg. - I 82; II 316, 322, 325, 327
Mommsen, Theodor (1817-1903) - istoric burghez german, autorul unor lucrări despre istoria Romei antice. - II 236, 256, 257, 258, 259
Monk (Monck), George duce de Albemarle (1608-1669) - general şi om de stat englez, mai întîi regalist, ulterior general în armata lui Cromwell; în 1660 a contribuit la restaurarea dinastiei Stuart. - I 150, 253
Montalembert, Charles-Forbes de Tryon, conte de (1810-1870) - om politic şi publicist francez; în perioada celei de-a doua Republici deputat în Adunarea constituantă şi în cea legislativă; orléanist, şef al partidului catolic; a sprijinit lovitura de stat de la 2 decembrie 1851 a lui Ludovic Bonaparte, dar curînd a trecut de partea opoziţiei. - I 176, 194, 261, 269, 290
Montalembert, Marc-René, marchiz de (1714-1800) - general francez şi inginer genist; a elaborat un nou sistem de fortificaţii, care şi-a găsit o largă aplicare în secoului al XIX-lea. - II 51
Montesquieu, Charles de Secondat, baron de La Brède et de (1689-1755) - eminent sociolog burghez francez, economist şi scriitor, reprezentant al iluminismului burghez din secolul al XVIII-lea, teoretician al monarhiei constituţionale şi al separării puterilor; adept al teoriei cantitative a banilor. - I 469; II 470
Moody, Dwight Lyman (Ryther) (1837- 1899) - predicator protestant american. - II 96
Morelly (secolul al XVIII-lea) - reprezentant al comunismului utopic egalitar în Franţa. - II 104
Morgan, Lewis Henry (1818-1881) - etnograf şi arheolog american, a cercetat istoria comunei primitive şi originea familiei la irochezi. Marx şi Engels au dat o înaltă apreciere lucrărilor lui; materialist spontan. - I 14; II 154-156, 161-169, 173, 175, 176, 180, 182, 186, 189, 206, 221-225, 226, 232, 237, 240-242, 257, 258, 265, 270, 285, 304, 477
Morny, Charles-Auguste-Louis-Joseph, duce de (1811-1865) - frate vitreg al lui Napoleon al III-lea, om politic francez, bonapartist, deputat în Adunarea legislativă (1849-1851), unul dintre organizatorii loviturii de stat de la 2 decembrie 1851; ministru de interne (decembrie 1851 - ianuarie 1852). - I 294
Morton, John Chalmers (1821-1888) - agronom englez, autorul unor lucrări despre agricultură, redactor al publicaţiei „Agricultural Gazette“ (1844-1888). - I 357
Moschos - poet grec din a doua jumătate a secolului al II-lea î.e.n. - II 216
Mottershead, Thomas - ţesător englez; membru al Consiliului General al Asociaţiei Internationale a Muncitorilor (1869-1872); secretar-corespondent pentru Danemarca (1871-1872); în 1871 delegat la Conferinţa de la Londra şi în 1872 la Congresul de la Haga ale Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor; situîndu-se pe poziţii reformiste, a luat atitudine în Consiliul General şi în consiliul federal britanic împotriva liniei promovate de Marx. - I 437, 445, 490
Mülberger, Arthur (1847-1907) - medic, publicist mic-burghez german, proudhonist. - I 496, 508-512, 515 516 519, 520, 522, 523, 556-560, 563-566, 568, 569, 571-577; II 447
Münzer, Thomas (aprox. 1490-1525) - revoluţionar german de seamă, conducătorul şi ideolgul maselor ţărăneşti şi plebeiene în timpul Reformei şi al războiului ţărănesc german din 1525; a propovăduit ideile comunismului utopic egalitarist. - I 583; II 103
Murray, Charles - cizmar, lider al trade-unionurilor engleze, a luat parte la mişcarea cartistă; membru al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor (1870-1872) şi al Consiliului federal britanic (1872-1873); adept al lui Marx şi Engels; în deceniul al 9-lea adept al Federaţiei social-democrate întemeiate de Hyndman. - I 437, 446, 490

 

 

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două volume, ediţia a 3-a, vol. 1, 1966, vol. 2, 1967, Editura Politică
 
 
 
 
          MIA Sageata Secţiunea română Sageata Marx-Engels Sageata Opere alese Sageata Indici