|
Mably, Gabriel-Bonnot de (1709-1785) -
sociolog francez, reprezentant al unui comunism
utopic egalitar, a considerat egalitatea ca o lege
a naturii. A criticat vehement feudalismul şi
a adoptat o atitudine critică faţă
de rînduielile burgheze care se năşteau.
- II 104
|
|
MacDonnel, J. P. (n. aprox. 1845) -
militant al mişcării muncitoreşti
irlandeze, membru al Consiliului General al Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor şi
secretar-corespondent pentru Irlanda (1871-1872);
în 1871 delegat la Conferinţa de la Londra
şi în 1872 la Congresul de la Haga ale
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor; în 1872 membru al Consiliului
federal britanic; în 1872 a emigrat în S.U.A.,
unde a activat în mişcarea muncitorească
americană.
- I 490
|
|
Machiavelli, Niccolô (1469-1527) - om politic italian, istoric şi
scriitor; ideolog al burgheziei italiene în perioada apariţiei relaţiilor
capitaliste; a susţinut necesitatea realizării în Italia a statului
naţional unitar, sub egida monarhiei absolute. A susţinut că în
politică dictează interesele şi forţa şi că în ea
nu au ce căuta interesele morale. De aici expersia de machiavelism pentru
desemnarea lipsei de scrupule în alegerea mijloacelor folosite în atingerea
unui scop. - II 51, 427 |
|
Macfarlane, Helen - colaboratoare la
revistele „The Democratic Review“
(1849-1850) şi „The Red Republican“
(1850), editate de liderul cartiştilor revoluţionari
George Julian Harney; a tradus în limba engleză
„Manifestul Partidului Comunist“. - I 5 |
|
MacLennan, John Ferguson (1827-1881) -
jurist şi istoric scoţian, autorul unor
lucrări de istorie a căsătoriei
şi a familiei. - II 160-166, 174, 190, 202,
224, 262 |
|
Mac-Mahon, Marie-Edme-Patrice-Maurice,
conte de, duce de Magenta (1808-1893) - general
şi om politic reacţionar francez, din
1859 mareşal al Franţei, bonapartist; în
timpul războiului franco-prusian a comandat
corpul I armată, apoi armata din Châlon. A
fost făcut prizonier la Sedan; comandant
suprem al armatei versailleze; unul dintre călăii
Comunei din Paris, preşedinte al celei de-a
treia Republici (1873-1879). - I 100, 483, 487,
488 |
|
|
Magnan, Bernard-Pierre (1791-1865) -
general francez, din decembrie 1851 mareşal
al Franţei, bonapartist; a luat parte la înăbuşirea
răscoalelor muncitoreşti de la Lyon
(1831 şi 1849), de la Lille şi Roubaix
(1845), precum şi a răscoalei din iunie
1848 de la Paris; deputat în Adunarea legislativă
(1849-1851), unul dintre organizatorii loviturii
de stat din 2 decembrie 1851. - I 270, 278, 280 |
|
|
Maleville, Léon de (1803-1879) - om
politic francez, orléanist, în timpul celei de-a
doua Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; ministru de
interne (a doua jumătate a lunii decembrie
1848). - I 264 |
|
Malthus, Thomas Robert (1766-1834) - preot
englez, economist, ideologul aristocraţiei
funciare îmburghezite, apologet al
capitalismului; promotor al teoriei reacţionare
a suprapopulaţiei, prin care căuta să
justifice mizeria oamenilor muncii în capitalism.
- I 143, 341, 388, 567; II 19, 30 |
|
Manners, John James Robert, duce de Rutland
(1818-1906) - om de stat englez, tory, ulterior
conservator; în deceniul al 5-lea a făcut
parte din grupul „Tînăra Anglie“,
deputat în parlament; a fost de mai multe ori
ministru în guverne conservatoare. - II 98 |
|
Mantell, Gideon Algernon (1790-1852)
- geolog, paleontolog englez; în lucrările
sale a încercat să pună de acord datele
ştiinţei cu legendele biblice.
- II 85
|
|
Marie de Saint-Georges, Alexandre-Thomas
(1795-1870) - avocat şi om politic francez,
republican burghez; în 1848 ministru al lucrărilor
publice în guvernul provizoriu; a organizat
Atelierele naţionale; membru al Comisiei
executive; preşedinte al Adunării
constituante; ministru de justiţie în
guvernul Cavaignac. - I 125 |
|
Markovski - agent al guvernului ţarist
în Franţa; în 1871 colaborator al lui
Thiers. - I 474 |
|
Marr, Wilhelm (1819-1904) - publicist din
Hamburg, a participat la mişcarea adepţilor
lui Weitling; din deceniul al 8-lea antisemit înverşunat
şi ultrareacţionar. - II 428 |
|
Marrast, Armand
(1801-1852) - publicist şi om politic
francez, unul dintre conducătorii
republicanilor burghezi moderaţi;
redactor-şef al ziarului „Le National“;
în 1848 membru al guvernului provizoriu şi
primar al Parisului; în 1848-1849 preşedinte al Adunării
constituante. - I 127, 134, 137, 139, 149, 159,
208, 217, 325 |
|
Marrat, Jean-Paul (1743-1793) - revoluţionar
şi publicist francez; în revoluţia
franceză unul dintre cei mai consecvenţi
conducători ai iacobinilor. - II 17, 310 |
|
Martignetti, Pasquale - socialist italian;
a tradus în limba italiană lucrări ale
lui Marx şi Engels.
- II 156-157
|
|
Marx, Jenny (născută von
Westphalen) (1814-1881) - soţia lui Karl
Marx, prietena credincioasă şi tovarăşa
lui de luptă.
- II 321
|
|
Marx, Karl (1818-1883).
- I 9-10, 11,
47-49, 51, 52, 92-109, 206, 318-326, 410-432, 437,
446, 490, 497, 498, 504, 506, 507, 511, 524; II 5,
7, 8, 9-27, 30-37, .80-82, 85, 94, 121, 122, 128,
140-150, 151-153, 154, 164, ,166, 175, 180, 181,
184, 198, 199, 203, 206, 208, 285, 292, 305, 314,
317, 319, 325, 327, 328, 357, 371, 373, 415, 416,
417, 433, 435, 436, 457-4S59, 461, 234, 236, 237,
240, 241, 307, 308, 310, 311, 312, 320, 321, 322,
323, 324, 329, 331, 332, 333, 341, 375, 380, 384,
408, 413, 418, 420, 422, 423, 424- 444-447,
449-450, 454, 467, 468, 469, 477, 478
|
|
Marx-Aveling, Eleanor (1855-1898) - militantă de seamă a mişcării
muncitoreşti engleze şi internaţionale
în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, publicistă; fiica cea mai mică
a lui Karl Marx; din 1884 soţia lui Edward
Aveling; a lucrat sub directa îndrumare a lui
Friedrich Engels; a propagat marxismul, a
participat activ la organizarea mişcării
de masă a muncitorilor necalificaţi
şi a luptei greviste, a participat la pregătirea
Congresului internaţional muncitoresc
socialist din 1889, delegată la congresele
internaţionale muncitoreşti socialiste
din 1891 şi 1893.
- I 519; II 445
|
|
Masaniello (poreclă dată lui Tomaso
Aniello) (1620-1647) - pescar; conducătorul
răscoalei populare din Neapole din 1647 împotriva
stăpînirii spaniole.
- I 279
|
|
Mathieu de la Drôme, Philippe-Antoine
(1808-1865) - democrat mic-burghez-francez, în
perioada 1848-1851 deputat în Adunarea
constituantă şi în cea legislativă
(Muntele); după lovitura de stat din 1851 a
emigrat în Belgia. - I 150 |
|
Mauguin, François (1785-1854) - jurist
şi om politic francez, deputat în Adunarea
constituantă şi în cea legislativă.
- I 255, 256 |
|
Maupas, Charlemagne-Émile de (1818-1888) -
avocat francez, bonapartist, prefect al poliţiei
din Paris (1851); unul dintre organizatorii
loviturii de stat de la 2 decembrie 1851, ministru
al politiei (1852-1853). - I 278 |
|
Maurer, Georg Ludwig, cavaler de
(1790-1872) - istoric german; a cercetat orînduirea
socială a Germaniei vechi şi medievale;
a adus o contribuţie serioasă la
studierea istoriei obştii-marcă. -
I 14; II
45, 232, 269, 271, 459 |
|
Maurice, Zévy - membru al Consiliului
General al Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1866-1872), secretar-corespondent
pentru Ungaria (1870-1871).
- I 437, 446, 490
|
|
Mayer, Julius Robert (1814-1878) - cercetător al naturii german,
unul dintre primii care a formulat legea conservării şi transformării
energiei. - II 57 |
|
Mazzini, Giuseppe (1805-1872) - revoluţionar
italian, democrat burghez, unul dintre conducătorii
mişcării de eliberare naţională
din Italia. În 1830 a aderat la mişcarea
carbonarilor. În 1831 a organizat la Marsilia
societatea „Tînăra Italie“, cu care
au intrat în legătură şi revoluţionarii
români. În 1849 şeful guvernului provizoriu
al Republicii romane; în deceniul al 6-lea a luat
atitudine împotriva amestecului Franţei
bonapartiste în lupta de eliberare naţională
a poporului italian; la înfiinţarea Internaţionalei
I, în 1864, a încercat s-o supună influenţei
sale; în 1871 a luat atitudine împotriva Comunei
din Paris şi a Internaţionalei; a căutat
să împiedice dezvoltarea mişcării
muncitoreşti de sine stătătoare în
Italia. - II 315, 318, 329, 442 |
|
Mehring, Franz (1846-1919) - militant de
seamă al mişcării muncitoreşti
germane, istoric şi publicist; în deceniul
al 9-lea a devenit marxist; a scris mai multe lucrări
privind istoria Germaniei şi a social-democraţiei
germane, biograf al lui K. Marx; unul dintre
redactorii revistei „Neue Zeit“; unul dintre
liderii şi teoreticienii aripii de stînga
din social-democraţia germană; a avut un
rol important în crearea Partidului Comunist din
Germania. - II 468-472 |
|
Meissner, Otto Karl (1819-1902) - editor
din Hamburg, a editat „Capitalul“ şi o
serie de alte lucrări ale lui Marx şi
Engels - I 94, 410 |
|
Mendelssohn, Moses (1729-1786) - filozof
mic-burghez german. - I 404 |
|
Menenius Agrippa (m. 493 î.e.n.) -
patrician roman. - I 351 |
|
Mentel, Christian Friedrich (n. 1812) -
croitor, membru al Ligii celor drepţi şi
ulterior membru al Ligii comuniştilor la
Berlin; a emigrat în America.
- II 317
|
|
Metternich, Clemens Wenzel Lothar, prinţ
de (1773-1859) - om de stat şi diplomat
austriac reacţionar; ministru de externe
(1809-1821) şi cancelar (1821-1848), unul
dintre întemeietorii Sfintei Alianţe. - I
13; II 132 |
|
Mignet,
François-Auguste-Marie (1796-1884) -
istoric francez burghez-liberal din timpul
Restauraţiei; a recunoscut rolul luptei de
clasă în istoria dezvoltării societăţii
burgheze. - II 364, 477 |
|
Millière, Jean-Baptiste (1817-1871) -
ziarist francez, proudhonist de stînga, deputat
în Adunarea naţională din 1871; a
criticat guvernul Thiers şi a apărat
Comuna din Paris; în mai 1871 a fost împuşcat
de versaillezi. - I 450, 493 |
|
Mills, Charles - inginer englez; în 1871
membru al Consiliului General al Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor. - I 490 |
|
Milner, George
- militant al mişcării
muncitoreşti engleze, de naţionalitate
irlandeză; adept al concepţiilor
social-reformatoare ale cartistului James
Bronterre O'Brien, membru al Ligii naţionale
pentru reformă, al Ligii pămîntului
şi a muncii şi al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor
(1868-1872); în 1871 delegat la Conferinţa
de la Londra; din toamna anului 1872 membru al
Consiliului federal britanic.
- I 437, 446, 490
|
|
Miquel, Johannes (1828-1901) - om politic
german; în deceniul al 5-lea membru al Ligii
comuniştilor, ulterior naţional-liberal,
ministru de finanţe al Prusiei (1890-1901). -
II 429, 431, 453 |
|
Mirabeau, Honoré-Gabriel-Victor Riqueti
conte de (1749-1791) - om politic din timpul
revoluţiei burgheze franceze de la sfîrşitul
secolului al XVIII-lea; exponent al intereselor
marii burghezii şi ale nobilimii îmburghezite.
- I 452; II 429 |
|
Molé, Louis-Mathieu, conte (1781-1855) -
om de stat francez, orléanist; prim-ministru
(1836-1837, 1837-1839); în perioada celei de-a
doua Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă (1848- 1851);
unul din conducătorii partidului
conservator-monarhic „al ordinii“. - I 168,
246, 269 |
|
Moleschott,
Jacob (1822-1893) - fiziolog şi
filozof olandez, reprezentant al materialismului
vulgar; a fost profesor la o serie de instituţii
de învăţămînt superior din
Germania, Elveţia şi Italia. -
I 322; II 347 |
|
Moll, Joseph (1812-1849) - militant de seamă
al mişcării muncitoreşti germane
şi internaţionale, de profesiune
ceasornicar, unul dintre conducătorii Ligii
celor drepţi; membru în Comitetul Central al
Ligii comuniştilor; în iulie-septembrie 1848
preşedintele Uniunii muncitorilor din Köln,
membru în Comitetul districtual al democraţilor
din Renania; după evenimentele din septembrie
1848 de la Köln a emigrat la Londra, de unde s-a
reîntors curînd în Germania sub o identitate
falsă; a desfăşurat muncă de
agitaţie în diferite districte din Germania;
în 1849 a participat la insurecţia din
Baden-Palatinat; a fost ucis în lupta de pe Murg.
- I 82; II 316, 322, 325, 327 |
|
Mommsen, Theodor (1817-1903) - istoric
burghez german, autorul unor lucrări despre
istoria Romei antice.
- II 236, 256, 257, 258, 259
|
|
Monk (Monck), George duce de Albemarle
(1608-1669) - general şi om de stat englez,
mai întîi regalist, ulterior general în armata
lui Cromwell; în 1660 a contribuit la restaurarea
dinastiei Stuart. - I 150, 253 |
|
Montalembert, Charles-Forbes de Tryon,
conte de (1810-1870) - om politic şi
publicist francez; în perioada celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; orléanist,
şef al partidului catolic; a sprijinit
lovitura de stat de la 2 decembrie 1851 a lui
Ludovic Bonaparte, dar curînd a trecut de partea
opoziţiei. - I 176, 194, 261, 269, 290 |
|
Montalembert, Marc-René, marchiz de (1714-1800) - general francez şi
inginer genist; a elaborat un nou sistem de fortificaţii, care şi-a găsit
o largă aplicare în secoului al XIX-lea. - II 51 |
|
Montesquieu, Charles de Secondat, baron de
La Brède et de (1689-1755) - eminent sociolog
burghez francez, economist şi scriitor,
reprezentant al iluminismului burghez din secolul
al XVIII-lea, teoretician al monarhiei constituţionale
şi al separării puterilor; adept al
teoriei cantitative a banilor. - I 469; II 470 |
|
Moody, Dwight Lyman (Ryther)
(1837- 1899) -
predicator protestant american.
- II 96
|
|
Morelly (secolul al XVIII-lea) -
reprezentant al comunismului utopic egalitar în
Franţa. - II 104 |
|
Morgan, Lewis Henry (1818-1881) - etnograf
şi arheolog american, a cercetat istoria
comunei primitive şi originea familiei la irochezi.
Marx şi Engels au dat o înaltă
apreciere lucrărilor lui; materialist
spontan. - I 14; II 154-156, 161-169, 173, 175, 176,
180, 182, 186, 189, 206, 221-225, 226, 232, 237,
240-242, 257, 258, 265, 270, 285, 304, 477 |
|
Morny, Charles-Auguste-Louis-Joseph, duce
de (1811-1865) - frate vitreg al lui Napoleon al
III-lea, om politic francez, bonapartist, deputat
în Adunarea legislativă (1849-1851), unul
dintre organizatorii loviturii de stat de la 2
decembrie 1851; ministru de interne (decembrie
1851 - ianuarie 1852). - I 294 |
|
Morton, John Chalmers (1821-1888) - agronom
englez, autorul unor lucrări despre
agricultură, redactor al publicaţiei
„Agricultural Gazette“ (1844-1888). - I 357 |
|
Moschos
- poet grec din a doua jumătate
a secolului al II-lea î.e.n.
- II 216
|
|
Mottershead, Thomas - ţesător
englez; membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internationale a Muncitorilor
(1869-1872); secretar-corespondent pentru
Danemarca (1871-1872); în 1871 delegat la
Conferinţa de la Londra şi în 1872 la
Congresul de la Haga ale Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor; situîndu-se
pe poziţii reformiste, a luat atitudine în
Consiliul General şi în consiliul federal
britanic împotriva liniei promovate de Marx. -
I 437, 445, 490 |
|
Mülberger, Arthur (1847-1907) - medic,
publicist mic-burghez german, proudhonist. - I
496, 508-512, 515 516 519, 520, 522, 523, 556-560,
563-566, 568, 569, 571-577; II
447 |
|
Münzer,
Thomas (aprox. 1490-1525) - revoluţionar
german de seamă, conducătorul şi
ideolgul maselor ţărăneşti
şi plebeiene în timpul Reformei şi al
războiului ţărănesc german
din 1525; a propovăduit ideile comunismului
utopic egalitarist. - I 583; II 103 |
|
Murray, Charles - cizmar, lider al
trade-unionurilor engleze, a luat parte la mişcarea
cartistă; membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor
(1870-1872) şi al Consiliului federal
britanic (1872-1873); adept al lui Marx şi
Engels; în deceniul al 9-lea adept al Federaţiei
social-democrate întemeiate de Hyndman. - I 437,
446, 490 |
|
|
|
Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două
volume, ediţia a 3-a, vol. 1, 1966, vol. 2, 1967, Editura Politică |
|
|
|
|