„Anti-Dühring“, operă clasică a
marxismului, scrisă de
Friedrich Engels, publicată mai întîi sub formă de articole (1877-1878) în ziarul
Vorwärts din Leipzig, ziar al Partidului Social-Democrat German, apoi în volum separat (1878) sub titlul
Domnul Eugen Dühring revoluţionează ştiinţa. Este îndreptată împotriva scrierilor filozofice, economice şi sociale ale lui Eugen Dühring, socialist de catedră
mic-burghez. Trei
capitole din această lucrare au fost publicate în
1880 într-o broşură de popularizare, sub numele
Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă.
Lucrarea cuprinde o Introducere şi trei secţiuni:
Filozofie, Economie politică şi Socialism. În
Introducere este expusă deosebirea dintre materialismul dialectic şi materialismul metafizic, concepţia materialistă a istoriei şi rădăcinile social-economice ale
socialismului ştiinţific.
În secţiunea Filozofie este criticat materialismul mecanicist şi metafizic al lui Dühring şi sînt expuse teze importante ale materialismului dialectic cu privire la materie, mişcare, spaţiu, timp, infinit, legile
dialecticii, teoria adevărului, precum şi teze ale
materialismului istoric despre morală şi drept. În partea consacrată materialităţii lumii sînt generalizate progresele înregistrate de ştiinţele naturii în secolul trecut.
În secţiunea Economie politică, Engels face o expunere sintetică a economiei politice ştiinţifice, în spiritul concepţiei lui
Marx. Demonstrînd caracterul primordial al economicului în raport cu politicul în procesul apariţiei proprietăţii private, Engels combate teoria violenţei a lui Dühring. Capitolul al X-lea al acestei secţiuni (intitulat
Din «Istoria critică») a fost scris de Marx.
Ultima secţiune, Socialismul, expune dezvoltarea istorică a
socialismului de la utopie la ştiinţă şi dezvoltă teoria producţiei şi a repartiţiei în societatea socialistă, precum şi probleme referitoare la revoluţia socialistă, la familie şi educaţie în societatea socialistă şi la procesul dispariţiei
statului în
comunism.
|