|
„Manuscrise
economico-filozofice din 1844“, lucrare neterminată a lui
Karl Marx şi rămasă în manuscris, în care sînt consemnate rezultatele propriei sale dezvoltări
filozofice: procesul trecerii lui Marx pe poziţiile
socialismului ştiinţific, ale
materialismului dialectic şi
istoric, prin valorificarea critică şi depăşirea economiei politice clasice
burgheze, a antropologismului lui
Feuerbach şi a dialecticii idealiste hegeliene.
De o însemnătate
deosebită este critica
„dialecticii absolute“ a lui Hegel, dezvăluirea influenţei exercitate de idealismul absolut hegelian asupra interpretării categoriilor şi principiilor dialecticii („depăşirea“,
„negarea negaţiei“, „contradicţia“ etc.).
În cadrul acestei critici, Marx îşi expune propria sa interpretare materialistă asupra dialecticii, concepută ca teorie a dezvoltării realităţii obiective (naturală şi socială), a cunoaşterii acesteia în cadrul practicii sociale.
În această lucrare Marx elaborează interpretarea sa
materialistă asupra conceptelor de practică socială (de transformare a ambianţei, de autoconstituire a fiinţei umane) şi de înstrăinare (demonstrînd că înlăturarea înstrăinării omului de sine însuşi e posibilă numai prin înlăturarea proprietăţii private, adică prin instaurarea
orînduirii comuniste).
În Manuscrise
economico-filozofice din 1844 sînt expuse, de asemenea, bazele teoretice (filozofice) ale umanismului marxist: analiza structurii şi dinamicii condiţiei umane, a modului de existenţă specific omului.
|
