„Manifestul Partidului
Comunist“, document teoretic şi programatic al
socialismului ştiinţific, scris de
Karl Marx şi Friedrich Engels la sfîrşitul anului 1847,
la solicitarea Congresului al II-lea al Ligii Comuniştilor,
şi publicat în februarie 1848.
Este expusă aici noua concepţie despre lume,
materialismul dialectic şi
istoric, teoria socialismului ştiinţific, a
luptei de clasă şi a rolului istoric revoluţionar al
proletariatului. Manifestul Partidului
Comunist înfăţişează lupta de clasă ca lege fundamentală a dezvoltării
orînduirilor antagoniste şi pune în evidenţă structura de
clasă a societăţii
capitaliste, inevitabilitatea destrămării capitalismului şi a victoriei
comunismului, rolul istoric al proletariatului şi al partidului comunist ca avangardă a clasei muncitoare.
Desfiinţarea proprietăţii privat-capitaliste asupra
mijloacelor de producţie şi transformarea ei în proprietate colectivă, arată
Manifestul Partidului
Comunist, constituie baza pentru desfiinţarea întregului ansamblu de relaţii sociale întemeiate pe exploatare şi asuprire.
|
|
Manifestul Partidului Comunist, 1848
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Manifestul Partidului
Comunist cuprinde o critică teoretică a principalelor curente socialiste neproletare:
feudale,
burgheze, mic-burgheze, precum şi a
socialismului utopic, expunînd bazele strategiei şi tacticii luptei politice a clasei muncitoare.
Chemarea cu care se încheie Manifestul Partidului
Comunist - „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“
- afirmă caracterul internaţionalist al mişcării comuniste şi valoarea generală a
ideologiei clasei muncitoare.
|
|
"Istoria tuturor societăţilor de
pînă azi este istoria luptelor de clasă."
"În aceeaşi măsură în care se dezvoltă burghezia,
cu alte cuvinte capitalul, se dezvoltă şi
proletariatul, clasa muncitorilor moderni, care nu trăiesc
decît atîta vreme cît găsesc de lucru şi
care găsesc de lucru numai atîta vreme cît munca
lor sporeşte capitalul. Aceşti muncitori, care
sînt siliţi să se vîndă cu bucata, sînt
o marfă ca oricare alt articol din comerţ
şi prin urmare sînt supuşi deopotrivă
tuturor vicisitudinilor concurenţei, tuturor oscilaţiilor
pieţei."
"Toate mişcările
de pînă acum au fost mişcări ale unor
minorităţi sau în interesul unor minorităţi.
Mişcarea proletară este mişcarea
independentă a imensei majorităţi, în
interesul imensei majorităţi."
"Condiţia esenţială pentru existenţa şi dominaţia clasei burgheze este
acumularea bogăţiei în mîinile unor particulari, formarea şi sporirea
capitalului; condiţia existenţei capitalului este munca salariată."
"Comuniştii se deosebesc de celelalte partide proletare numai prin aceea că, pe de o parte,
în lupta proletarilor de diferite naţiuni ei scot în evidenţă şi
susţin interesele comune, independente de naţionalitate, ale întregului proletariat; pe
de altă parte, prin aceea că, pe diferitele trepte de dezvoltare ale luptei dintre proletariat
şi burghezie, ei reprezintă întotdeauna interesele mişcării în totalitatea
ei."
"Scopul imediat al comuniştilor este acelaşi ca şi al tuturor celorlalte partide
proletare: constituirea proletariatului ca clasă, răsturnarea dominaţiei burgheziei, cucerirea puterii
politice de către proletariat."
"Ceea ce caracterizează comunismul nu este desfiinţarea proprietăţii în
general, ci desfiinţarea proprietăţii burgheze."
"A fi capitalist înseamnă a ocupa în producţie nu numai o poziţie pur
personală, ci şi o poziţie socială. Capitalul este un produs colectiv şi nu
poate fi pus în mişcare decît prin activitatea comună a numeroşi membri ai
societăţii, ba, în ultimă instanţă, numai prin activitatea comună
a tuturor membrilor societăţii.
Capitalul nu este deci o forţă personală, ci o forţă socială.
Aşadar, atunci cînd capitalul este transformat în proprietate
colectivă, aparţinînd tuturor membrilor societăţii,
aceasta nu înseamnă transformarea unei proprietăţi personale
în proprietate socială. Ceea ce se transformă este numai caracterul
social al proprietăţii. Ea îşi pierde caracterul ei de
clasă."
"Vă îngroziţi că vrem să desfiinţăm proprietatea privată.
Dar în societatea voastră actuală proprietatea privată este desfiinţată
pentru nouă zecimi din membrii societăţii; ea există tocmai datorită faptului
că nu există pentru nouă zecimi. Ne imputaţi deci că vrem să
desfiinţăm o proprietate care presupune condiţia necesară ca imensa majoritate a
societăţii să fie lipsită de proprietate."
"Comunismul nu ia nimănui putinţa de a-şi însuşi
produse sociale, el ia doar putinţa ca prin această
însuşire să fie aservită munca altuia."
"Proletariatul va folosi dominaţia lui politică pentru a smulge burgheziei, pas cu pas,
întreg capitalul, pentru a centraliza toate uneltele de producţie în mîinile
statului, adică în mîinile proletariatului organizat ca clasă dominantă,
şi pentru a mări, cît se poate de repede, masa forţelor de producţie."
"Cînd, în cursul dezvoltării, vor fi dispărut deosebirile de clasă
şi întreaga producţie va fi fost concentrată în mîinile indivizilor
asociaţi, atunci puterea publică îşi va pierde caracterul ei politic. În sensul propriu al cuvîntului, puterea politică este puterea organizată a unei clase
pentru asuprirea alteia. Dacă proletariatul, în lupta sa împotriva burgheziei, se
uneşte în mod necesar ca clasă, dacă, prin revoluţie, devine clasă
dominantă şi, ca clasă dominantă, desfiinţează vechile relaţii
de producţie făcînd uz de forţă, atunci el desfiinţează, o
dată cu aceste relaţii de producţie, şi condiţiile de existenţă
ale antagonismului de clasă, ale claselor în genere, şi prin aceasta, propria sa
dominaţie de clasă.
Locul vechii societăţi burgheze, cu clasele şi antagonismele ei
de clasă, îl ia o asociaţie în cadrul căreia dezvoltarea
liberă a fiecăruia este condiţia pentru dezvoltarea liberă a tuturor."
"Să tremure clasele dominante în faţa unei Revoluţii
Comuniste. Proletarii n-au de pierdut în această revoluţie decît lanţurile.
Ei au o lume de cîştigat."
"PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!"
|
|
|
|
|
|
|
|