Karl Marx.
Prefaţa la ediţia întîi |
11 |
Karl Marx.
Postfaţă la ediţia a doua |
18 |
Karl Marx.
Prefaţă şi postfaţă la
ediţia franceză |
31 |
Friedrich Engels.
Prefaţă la ediţia
a treia |
33 |
Friedrich Engels.
Prefaţă la ediţia
engleză |
36 |
Friedrich Engels.
Prefaţă la ediţia
a patra |
41 |
|
|
CARTEA ÎNTÎI |
|
SECŢIUNEA ÎNTÎI |
|
Marfa şi banii |
|
Capitolul unu.
Marfa |
49 |
1. Cei doi factori ai mărfii : Valoare de întrebuinţare şi
valoare (substanţa valorii, mărimea valorii) |
— |
2. Dublul caracter al muncii cuprinse în
mărfuri |
56 |
3. Forma-valoare sau valoarea de schimb |
62 |
A. Forma simplă, singulară sau accidentală
a valorii |
63 |
1. Cei doi poli ai expresiei valorii : forma relativă şi forma
de echivalent |
— |
2. Forma relativă a valorii |
64 |
a) Conţinutul formei relative a valorii |
— |
b) Determinarea cantitativă a formei
relative a valorii |
68 |
3. Forma de echivalent |
70 |
4. Forma simplă a valorii în ansamblul ei |
75 |
B. Forma totală sau dezvoltată a valorii |
77 |
1. Forma relativă dezvoltată a valorii |
— |
2. Forma de echivalent specială |
78 |
3. Neajunsurile formei totale sau
dezvoltate a valorii |
79 |
C. Forma generală a valorii |
80 |
1. Caracterul modificat al formei valoare |
— |
2 Raportul dintre dezvoltarea formei relative a valorii şi cea
a formei de echivalent |
82 |
3. Trecerea de la forma generală a valorii
la forma bani |
84 |
D. Forma bani |
— |
4. Caracterul de fetiş al mărfii şi
misterul său |
85 |
Capitolul doi.
Procesul schimbului |
99 |
Capitolul trei.
Banii sau circulaţia
mărfurilor |
109 |
1. Măsură a valorilor |
— |
2. Mijloc de circulaţie |
118 |
a) Metamorfoza mărfurilor |
— |
b) Circulaţia banilor |
128 |
c) Moneda. Semnul valorii |
138 |
3. Bani |
143 |
a) Tezaurizare |
— |
b) Mijloc de plată |
148 |
c) Bani universali |
155 |
|
|
SECŢIUNEA A DOUA |
|
Transformarea banilor în capital |
|
Capitolul patru.
Transformarea banilor în
capital |
160 |
1. Formula generală a capitalului |
— |
2. Contradicţiile formulei generale |
169 |
3. Cumpărarea şi vînzarea forţei
de muncă |
179 |
|
|
SECŢIUNEA A TREIA |
|
Producţia plusvalorii absolute |
|
Capitolul
cinci. Procesul muncii şi procesul de valorificare |
190 |
1. Procesul muncii |
— |
2. Procesul de valorificare |
199 |
Capitolul şase.
Capital constant şi capital
variabil |
212 |
Capitolul şapte.
Rata plusvalorii |
224 |
1. Gradul de exploatare a forţei de muncă |
— |
2. Exprimarea valorii produsului în părţi
proporţionale ale produsului |
232 |
3. „Ultima oră“ a lui Senior |
235 |
4. Plusprodusul |
241 |
Capitolul opt.
Ziua de muncă |
242 |
1. Limitele zilei de muncă |
— |
2. Goana după supramuncă. Fabricant şi
boier |
246 |
3. Ramuri din industria engleză fără limită legală a exploatării |
254 |
4. Munca de zi şi munca de noapte. Sistemul
schimburilor |
267 |
5. Lupta pentru ziua normală de muncă. Legi coercitive pentru
prelungirea zilei de muncă, de la mijlocul secolului al XIV-lea pînă la sfîrşitul
secolului al XVII-lea |
274 |
6. Lupta pentru ziua normală de muncă. Limitarea timpului de
muncă prin legi coercitive. Legislaţia engleză cu privire la
reglementarea muncii în fabrici între 1833
şi 1864 |
287 |
7. Lupta pentru ziua de muncă normală. Repercusiunile
legislaţiei engleze cu privire la reglementarea muncii
în fabrici asupra altor ţări |
308 |
Capitolul nouă.
Rata şi masa plusvalorii |
314 |
|
|
SECŢIUNEA A PATRA |
|
Producţia plusvalorii relative |
|
Capitolul zece. Noţiunea de plusvaloare relativă |
323 |
Capitolul unsprezece. Cooperarea |
333 |
Capitolul doisprezece. Diviziunea muncii şi manufactura |
347 |
1. Dubla origine a manufacturii |
|
2. Muncitorul parţial şi unealta sa |
350 |
3. Cele două forme de bază ale
manufacturii — manufactura eterogenă şi manufactura organică |
352 |
4. Diviziunea muncii în cadrul manufacturii
şi diviziunea muncii în cadrul societăţii |
361 |
5. Caracterul capitalist al
manufacturii |
370 |
Capitolul treisprezece. Maşinile şi marea industrie |
380 |
1. Dezvoltarea maşinismului |
|
2. Transmiterea valorii
maşinilor asupra produsului |
395 |
3. Repercusiunile imediate ale
producţiei mecanizate asupra muncitorului |
403 |
a) Aproprierea forţelor de muncă
suplimentare de către capital. Munca femeilor şi a copiilor |
— |
b) Prelungirea zilei de muncă |
411 |
c) Intensificarea muncii |
418 |
4. Fabrica |
427 |
5. Lupta dintre muncitor şi maşină |
436 |
6. Teoria compensării şi muncitorii
înlăturaţi de maşini |
446 |
7. Respingerea şi atracţia muncitorilor pe
măsură ce se dezvoltă producţia mecanizată. Crizele din
industria bumbacului |
456 |
8. Revoluţionarea
manufacturii, a meseriilor şi a muncii la domiciliu de către
marea industrie |
468 |
a)
Desfiinţarea cooperării întemeiate pe meserii şi pe diviziunea
muncii |
— |
b)
Repercusiunile sistemului de fabrică asupra manufacturii şi
asupra muncii la domiciliu |
470 |
c) Manufactura modernă |
471 |
d) Munca la domiciliu în zilele noastre |
474 |
e) Trecerea manufacturii moderne şi a
muncii la domiciliu la marea industrie. Accelerarea acestei
revoluţii prin aplicarea legilor cu privire la reglementarea
muncii în fabrici la cele două forme de producţie menţionate |
478 |
9. Legislaţia cu privire la reglementarea
muncii în fabrici. (Clauze privitoare la ocrotirea sănătăţii şi
la educaţie.) Generalizarea ei în Anglia |
489 |
10. Marea industrie şi agricultura |
510 |
|
|
SECŢIUNEA A CINCEA |
|
Producţia plusvalorii absolute şi a celei relative |
|
Capitolul paisprezece. Plusvaloare absolută şi plusvaloare
relativă |
513 |
Capitolul cincisprezece. Variaţiile mărimii preţului forţei
de muncă şi ale mărimii plusvalorii |
524 |
I. Mărimea zilei de muncă şi intensitatea muncii sînt
constante (date), forţa productivă a muncii variază |
525 |
II. Ziua de muncă şi forţa productivă a muncii sînt
constante, intensitatea muncii variază |
529 |
III. Forţa productivă şi intensitatea muncii sînt
constante, ziua de muncă variază |
530 |
IV. Variaţii simultane în durata, în forţa
productivă şi în intensitatea muncii |
532 |
Capitolul şaisprezece.
Diferitele formule
ale ratei plusvalorii |
536 |
|
|
SECŢIUNEA A ŞASEA |
|
Salariul |
|
Capitolul şaptesprezece.
Transformarea
valorii, respectiv a preţului forţei de muncă în salariu |
541 |
Capitolul optsprezece.
Salariul pe unitatea de timp |
549 |
Capitolul nouăsprezece.
Salariul cu bucata |
558 |
Capitolul douăzeci.
Deosebiri naţionale între salarii |
568 |
|
|
SECŢIUNEA A ŞAPTEA |
|
Procesul de acumulare a capitalului |
|
Capitolul douăzeci şi unu.
Reproducţia
simplă |
576 |
Capitolul douăzeci şi doi.
Transformarea
plusvalorii în capital |
589 |
1. Procesul de producţie capitalist pe scară lărgită.
Transformarea legilor proprietăţii ale producţiei de mărfuri
în legi ale aproprierii capitaliste |
— |
2. Concepţia greşită a economiei politice
despre reproducţia pe scară lărgită |
598 |
3. Împărţirea plusvalorii în capital şi
venit. Teoria abstinenţei |
601 |
4. Împrejurări care, independent de
proporţia în care plusvaloarea se împarte în capital şi venit,
determină volumul acumulării. Gradul de exploatare a forţei de
muncă. — Forţa productivă a muncii. — Diferenţa crescîndă dintre
capitalul folosit în producţie şi cel consumat. — Mărimea
capitalului avansat |
608 |
5. Aşa-numitul fond de muncă |
618 |
Capitolul douăzeci şi trei.
Legea generală
a acumulării capitaliste |
622 |
1. Cererea de forţă de muncă creşte o dată cu acumularea,
compoziţia capitalului rămînînd neschimbată |
— |
2. Scăderea relativă a părţii variabile a
capitalului în cursul acumulării şi al concentrării care o
însoţeşte |
631 |
3. Producţia crescîndă a unei
suprapopulaţii relative sau a unei armate industriale de rezervă |
638 |
4. Diferitele forme de existenţă ale
suprapopulaţiei relative. Legea generală a acumulării
capitaliste |
650 |
5. Ilustrarea legii generale a acumulării
capitaliste |
657 |
a) Anglia între 1846 şi 1866 |
657 |
b) Păturile prost plătite ale clasei
muncitorilor industriali din Anglia |
664 |
c) Populaţia nomadă |
673 |
d) Efectele crizelor asupra părţii celei
mai bine retribuite a clasei muncitoare |
676 |
e) Proletariatul agricol britanic |
681 |
f) Irlanda |
704 |
Capitolul douăzeci şi patru.
Aşa-numita
acumulare primitivă |
719 |
1. Misterul acumulării primitive |
— |
2. Exproprierea pămînturilor
populaţiei rurale |
722 |
3. Legislaţia draconică de la sfîrşitul
secolului al XV-lea împotriva expropriaţilor. Legile promulgate
în scopul scăderii salariilor |
737 |
4. Geneza fermierilor capitalişti |
746 |
5. Repercusiunile revoluţiei în agricultură
asupra industriei. Crearea pieţei interne pentru capitalul
industrial |
748 |
6. Geneza capitalistului industrial |
753 |
7. Tendinţa istorică a acumulării
capitaliste |
764 |
Capitolul douăzeci şi cinci.
Teoria modernă
a colonizării |
767 |
|
|
Indici şi adnotări |
|
Citate în limbi străine |
777 |
Adnotări |
819 |
Indice bibliografic |
841 |
Indice de lucrări citate, apărute în limba
română |
874 |
Indice de nume |
876 |
Personaje din literatură, biblie şi
mitologie |
902 |
Indice de materii |
904 |
Tabel de greutăţi, măsuri şi monede |
929 |
|
|
Ilustrații |
|
Portretul lui K. Marx |
6—7 |
Scrisoarea adresată de Marx lui Engels la
16 august 1867 |
7 |
Coperta primei ediţii germane a volumului I
al „Capitalului“ |
13 |
Facsimilul unei pagini din traducerea
românească a „Capitalului“ apărută în 1883 |
23 |
Scrisoarea adresată de Marx lui La Châtre,
editorul volumului I al „Capitalului“ în limba franceză |
29 |